Responsabilitate, Eficienţă, Integritate

NOILE CODURI

Sunteti aici: Sectiuni > Informatii utile > interpreti si traducatori_22022013
 
INFORMAŢII PRIVIND CALITATEA DE
TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET AUTORIZAT
 
 
Potrivit Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia competentă cu privire la autorizarea şi evidenţa traducătorilor şi interpreţilor este Ministerul Justiţiei, aşa cum rezultă şi din titlul dispoziţiei legale menţionate.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

I. PROCEDURA AUTORIZĂRII TRADUCĂTORILOR ŞI INTERPREŢILOR
 
I. A. Condiţiile de autorizare
Potrivit Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Justiţiei autorizează, la cerere, după verificarea actelor depuse la dosarul de autorizare, traducătorii şi interpreţii folosiţi de entităţile prevăzute de lege la art. 1: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, avocaţi şi executori judecătoreşti.            PENTRU EFECTUAREA DE TRADUCERI PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE, ALTELE DECÂT CELE ARĂTATE MAI SUS, NU ESTE NECESARĂ AUTORIZAREA CA TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET DE CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI, FIIND SUFICIENT ATESTATUL DE TRADUCĂTOR ELIBERAT DE MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL, ATESTAT CARE POATE FI ELIBERAT ÎN MAI MULTE DOMENII (EX. JURIDIC, ECONOMIC, TEHNIC ETC.). Precizăm că, în cazul în care solicitantul este autorizat ca traducător şi interpret, acesta este obligat să răspundă la solicitările organelor judiciare, în caz contrar putând fi sancţionat cu amendă judiciară.
Ministerul Justiţiei NU organizează examen pentru autorizarea ca traducător şi interpret pentru nicio limbă străină, ci acordă autorizarea pe bază de verificare a dosarului întocmit conform precizărilor de mai jos.
            Potrivit art. 3 din lege: „Autorizarea ca interpret şi traducător, care poate efectua traduceri pentru organele prevăzute la art. 1, se dobândeşte, la cerere, de persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
     a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
    b) *** Abrogată
    c) posedă o diplomă de licenţă ori echivalentă din care rezultă specializarea în limba sau în limbile străine pentru care solicită autorizarea ori care atestă că a absolvit un institut de învăţământ superior în limba străină pentru care solicită autorizarea sau posedă o diplomă de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care solicită autorizarea ori este atestat de către Ministerul Culturii şi Cultelor ca traducător pentru specialitatea ştiinţe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română;
    d) *** Abrogată
    e) este apt din punct de vedere medical;
    f) nu are antecedente penale”.
            Pentru a fi autorizată ca traducător şi interpret, persoana trebuie să îndeplinească toate condiţiile arătate mai sus, cumulativ.
 
I. B. Actele necesare pentru autorizare
Pentru autorizarea de către Ministerul Justiţiei, solicitantul trebuie să depună următoarele documente:
N.B.: Nu se restituie acte din dosarul depus în vederea autorizării şi nu se eliberează copii de pe acestea.
 
1. Cerere semnată şi datată de către solicitant.Cererea se adresează ministrului justiţiei şi va avea următorul conţinut: numele şi prenumele solicitantului, domiciliul complet, numărul de telefon, menţiunea că este cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, precum şi limba/limbile pentru care solicită să fie autorizat ca traducător şi interpret. Solicitantul va bifa în formularul de cerere rubricile corespunzătoare actelor doveditoare anexate cererii sale.vezi model CERERE de autorizare.doc
 
2. Unul dintre următoarele acte de studii:
2.1. copia legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentă din care rezultă specializarea în limba sau limbile străine pentru care solicită autorizarea.
În cazul în care din diploma de licenţă rezultă specializarea „limbi moderne aplicate” sau „traducere şi interpretare” „studii iudaice” sau „studii americane”, fără să se specifice limbile străine de specializare pentru care se solicită autorizarea, se va depune foaia matricolă/suplimentul la diplomă, în copie legalizată, sau o adeverinţă, în original sau în copie legalizată, eliberată de universitatea absolvită, din care să rezulte specializarea în limbile străine pentru care se solicită autorizarea.
SAU
2.2. copia legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentă care atestă absolvirea unui institut de învăţământ superior în limba străină pentru care se solicită autorizarea.
            În cazul în care din diploma de licenţă nu rezultă absolvirea institutului de învăţământ superior în limba străină se va depune foaia matricolă/suplimentul la diplomă, în copie legalizată, sau o adeverinţă, în original sau în copie legalizată, eliberată de institutul absolvit, din care să rezulte că limba străină pentru care se solicită autorizarea a fost limba de predare a institutului absolvit.
N.B. În cazul în care nu a fost eliberată diploma de licenţă, la dosarul de autorizare poate fi depusă adeverinţa eliberată de universitate, în original sau în copie legalizată. Această adeverinţă trebuie, însă, să se afle încă în perioada de valabilitate, să nu fie expirată. Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2284 din 28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, durata maximă de valabilitate a adeverinţei este de 12 luni: “După finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenţilor li se eliberează Adeverinţă de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.”
N.B.: Prin diplomă echivalentă, în sensul Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelegea diploma de stat eliberată de instituţiile învăţământ superior, anterior anului 1999. Prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 diploma echivalentă nu mai este definită, păstrându-se însă semnificaţia dată prin Legea nr. 84/1995.
SAU
2.3. copia legalizată  a diplomei de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care se solicită autorizarea.
            În cazul în care din diploma de bacalaureat nu rezultă în mod expres că solicitantul a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale (limba maternă) se va depune o adeverinţă de la liceul absolvit, în original sau în copie legalizată, din care să rezulte limba de predare.
SAU
2.4. copia legalizată a atestatului  de traducător eliberat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în specialitatea ştiinţe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română.
N.B. Pentru autorizarea ca traducător şi interpret de către Ministerul Justiţiei este necesară depunerea unui atestat de traducător pentru specialitatea ştiinţe juridice, atât din limba română în limba străină pentru care se solicită autorizarea, cât şi din limba străină în limba română.
Autorizarea ca traducător şi interpret se acordă numai în baza documentelor de studii enumerate mai sus. În consecinţă, NU sunt acceptate alte acte pentru autorizarea ca traducător şi interpret de către Ministerul Justiţiei. De exemplu, nu se acceptă:
-       diploma de bacalaureat din care rezultă că solicitantul a absolvit un liceu bilingv sau intensiv o limbă străină sau a susţinut ca probă la examenul de bacalaureat limba străină pentru care solicită autorizarea;
-       diploma de master;
-       diploma de doctor;
-       diploma de absolvire colegiu;
-       diploma studii postuniversitare;
-       diploma MBA;
-       certificate de competenţă lingvistică/atestate de competenţă lingvistică eliberate de licee bilingve sau cu predare a unei limbi străine intensiv;
-       certificate de competenţă lingvistică (de ex. TOEFL, Cambridge, DALF etc.);
-       diplome/certificate eliberate la absolvirea unor cursuri/seminarii în limbi străine;
-       atestate de traducător eliberate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în alte specialităţi decât ştiinţe juridice.
 
Dacă din diploma de bacalaureat sau de licenţă nu rezultă că limba de predare a studiilor a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea, se va depune la dosarul de autorizare dovada că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea. Dovada se poate face cu foaia matricolă/suplimentul la diplomă, adeverinţă sau alt document, eliberate de instituţia de învăţământ absolvită, din care să rezulte, în mod expres, că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea.
 
3. Certificat de cazier judiciar, în original (valabil 6 luni de la eliberare, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea 290/2004, republicată).
N.B. În cazul certificatului de cazier judiciar eliberat de autorităţi străine, se va depune certificatul de cazier judiciar în original, în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz, însoţit de traducerea legalizată în limba română a acestuia.
 
4. Actul de identitate, fotocopie: buletinul de identitate/cartea de identitate/paşaportul/ certificatul de înregistrare/cartea de rezidenţă permanentă.
N.B. Dacă actele enumerate mai sus sunt redactate în alt alfabet decât cel latin este necesară traducerea legalizată a acestora.
 
5. Certificatul de naştere, fotocopie.
 
6. Certificatul de căsătorie, fotocopie; orice alt document care să ateste schimbarea numelui, fotocopie (hotărâre judecătorească, act de schimbare a numelui pe cale administrativă)/ traducerea legalizată a acestuia în limba română, dacă este cazul.
N.B. În cazul cetăţenilor străini, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, după caz, se supralegalizează sau se apostilează în prealabil. La dosarul de autorizare se depune copia xerox şi traducerea legalizată la un notar public sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a acestora.

7. Adeverinţă medicală, în original,
din care să rezulte în mod expres că solicitantul este apt din punct de vedere medical pentru „activitatea de interpretare şi traducere”.
N.B. Adeverinţa medicală eliberată în străinătate, în prealabil, se supralegalizează sau se apostilează, după caz. La dosarul de autorizare se depune adeverinţa, în original, şi traducerea legalizată la un notar public sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a acesteia.
Adeverinţa medicală eliberată fie de medicul generalist, fie de medicul de familie, trebuie să cuprindă obligatoriu menţiunea „apt pentru activitatea de interpretare şitraducere”, potrivit prevederilor legale.

8. Chitanţă, în original, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 300 lei (RON) pentru  fiecare limbă străină pentru care se solicită autorizarea ca interpret şi traducător, în temeiul art. 22 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  Taxa judiciară de timbru se plăteşte în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Dacă solicitantul nu are nici domiciliul şi nici reşedinţa în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul Primăriei Sectorului 5, Bucureşti.
Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina solicitantului.
N.B. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte în mod expres menţiunea “taxă judiciară de timbru”, indiferent dacă taxa se plăteşte la Primărie, la unităţi bancare, la CEC, la Trezoreria Statului sau la Poşta Română. Taxa poate fi plătită şi la aceste entităţi, însă numai în contul bugetului local al primăriei unde se află domiciliul sau reşedinţa solicitantului ori, după caz, Primăria sectorului 5, Bucureşti.
Taxa judiciară de timbru se plăteşte pentru fiecare limbă străină pentru care se solicită autorizarea, nu şi pentru limba română, întrucât autorizarea se acordă pentru una sau mai multe limbi străine.
În cazul în care plata se efectuează în sistem on-line, documentul cu care se face dovada plăţii trebuie să poarte semnătura şi ştampila unităţii bancare.

9. Dovada cunoaşterii limbii române (acte de studii din care rezultă absolvirea unei forme de învăţământ în limba română sau certificate de competenţă lingvistică, în copie legalizată) pentru cetăţeanul statuluimembru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, altul decât cetăţeanul român.
N.B.  Această condiţie este necesară pentru cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene decât România, pentru cetăţenii Spaţiului Economic European sau pentru cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, nefiind cerută pentru cetăţenii români.

10. Atestatul de echivalare/recunoaştere a actelor de studii prevăzute la pct. 2, lit. a), b) şi c), emise de autorităţile competente din străinătate, eliberat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.
În cazul absolvirii unui liceu sau a unei facultăţi în străinătate sau în cazul deţinerii unei diplome eliberată de o universitate străină este necesară echivalarea diplomelor eliberate de instituţii de învăţământ străine, echivalare efectuată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. După obţinerea atestatului de echivalare, solicitantul trebuie să depună la dosarul de autorizare copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei eliberate de liceul sau universitatea din străinătate, fotocopia diplomei eliberate de liceul sau universitatea absolvită, precum şi traducerea legalizată a acesteia.
Dacă din atestatul de echivalare/recunoaştere a studiilor ori din diploma de bacalaureat sau de licenţă nu rezultă că limba de predare a studiilor a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea, se va depune la dosarul de autorizare dovada că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea. Dovada se poate face cu foaia matricolă/suplimentul la diplomă, adeverinţă sau alt document, eliberate de instituţia de învăţământ absolvită, din care să rezulte, în mod expres, că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea. Aceste documente trebuie să fie în prealabil apostilate sau supralegalizate, după caz, conform procedurilor legale. Actele sus-menţionate se depun în copie legalizată sau în original, după caz, fiind însoţite şi de traducerea legalizată în limba română a acestora, legalizare efectuată de către un notar public sau de către misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României în străinătate.
N.B. Începând cu data de 13.01.2010 nu mai sunt necesare recomandarea pentru bună reputaţie profesională şi nici declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea deplină de exerciţiu.
N.B.: În cazul documentelor necesare pentru autorizare, obţinute în străinătate sau eliberate de autorităţile din străinătate, a căror traducere legalizată în limba română se efectuează în străinătate, de către un traducător autorizat de limba română, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea traducerii legalizate a respectivelor documente. De asemenea, încheierea de legalizare a traducerii documentelor respective, făcută de o autoritate străină, trebuie să fie însoţită de traducerea legalizată a acesteia, efectuată în România de un traducător autorizat pentru limba în care s-a efectuat încheierea.              
I. C. Termenul de soluţionare a cererii de autorizare
 
Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare: Autorizarea se acordă prin ordin al ministrului justiţiei în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prezentării de către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare. Termenul poate fi prelungit o singură dată, cu maximum 15 zile calendaristice.
 
I. D. Drepturile şi obligaţiile traducătorului şi interpretului autorizat
 
Drepturi:
1. Potrivit art. 7 din Legea nr. 178/1997, traducătorii şi interpreţii folosiţi de entităţile prevăzute la art. 1 din lege au dreptul la plata unui onorariu, stabilit potrivit tarifelor reglementate prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al finanţelor publice.
2. Conform art. 10 din lege, interpreţii şi traducătorii care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru efectuarea lucrărilor solicitate de instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi de organele de cercetare penală, au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinţă şi a altor cheltuieli necesare.
 
Obligaţii:
        1.Potrivit art. 61 din lege: Interpreţii şi traducătorii autorizaţi sunt obligaţi să solicite, în termen de 60 de zile de la data autorizării, luarea în evidenţă la tribunalul în circumscripţia căruia domiciliază. Precizăm că termenul de 60 de zile reprezintă un termen de recomandare, traducătorii şi interpreţii autorizaţi putând îndeplini această obligaţie şi după expirarea termenului legal. Traducătorii şi interpreţii autorizaţi nu pot desfăşura activităţi de traducere şi interpretare până la îndeplinirea obligaţiei de înregistrare.
          2. Conform aceleiaşi prevederi legale, interpreţii şi traducătorii autorizaţi au obligaţia să notifice emitentului autorizaţiei (Ministerul Justiţiei), în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă, orice schimbări ale situaţiei lor în urma cărora condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite.
          3. De asemenea, în cazul în care interpreţii şi traducătorii îşi schimbă numele, domiciliul, reşedinţa sau numărul de telefon, au obligaţia să aducă la cunoştinţă această situaţie, în termen de 60 de zile de la data modificării, Ministerului Justiţiei şi tribunalului unde sunt luaţi în evidenţă.
          Până la data îndeplinirii celor trei obligaţii, interpreţii şi traducătorii nu pot desfăşura activitatea de traducător şi interpret.
 
          Traducătorul şi interpretul autorizat nu este obligat, potrivit legii, să-şi reînnoiască anual autorizaţia obţinută.
_________________________________________________________________
 
II. PROCEDURA DE SCHIMBARE A AUTORIZAŢIEI CA URMARE A MODIFICĂRII NUMELUI
 
Actele necesare pentru schimbarea autorizaţiei de traducător şi interpret ca urmare a schimbării numelui de familie prin căsătorie, divorţ sau pe cale administrativă sunt următoarele:
-       cerere în care să precizaţi obiectul solicitării, semnată şi datată;
-       autorizaţia de traducător şi interpret, în original;
-       fotocopia certificatului de căsătorie/hotărârii judecătoreşti/deciziei de schimbare a numelui pe cale administrativă;
-       fotocopia cărţii de identitate cu numele modificat ca urmare a căsătoriei/divorţului/schimbării numelui pe cale administrativă.
 
            Termenul de eliberare a noii autorizaţii este 30 de zile de la data la care toate actele necesare sunt depuse la Ministerul Justiţiei.
_________________________________________________________________
 
          III. PROCEDURA DE AUTORIZARE PENTRU O ALTĂ LIMBĂ STRĂINĂ PENTRU PERSOANELE CARE AU CALITATEA DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET AUTORIZAT PENTRU UNA SAU MAI MULTE LIMBI STRĂINE
 
În vederea autorizării pentru o altă limbă străină, persoanele autorizate vor depune documentele menţionate la pct. I (Acte necesare pentru autorizare), precum şi autorizaţia în original, urmând să fie eliberată o singură autorizaţie pentru toate limbile străine. De asemenea, solicitantul va menţiona, în mod expres, în cererea de autorizare, că este autorizat pentru una sau mai multe limbi străine, menţionând numărul autorizaţiei existente.
_________________________________________________________________
 
          IV. PROCEDURA DE ELIBERARE A DUPLICATULUI AUTORIZAŢIEI
 
            Potrivit art. 4 alin. (5) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1054/2005: „În cazul pierderii, furtului sau al deteriorării autorizaţiei de traducător şi interpret, la cererea titularului autorizaţiei, direcţia de specialitate va elibera un duplicat al acesteia. Solicitantul va depune anexat la cererea sa o declaraţie pe propria răspundere în care va indica motivul solicitării”.
Conform alin. 6 din regulament, în vederea eliberării duplicatului, cererea formulată în acest sens va fi însoţită de dovada achitării anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei într-un cotidian de largă circulaţie.
            În consecinţă, pentru eliberarea duplicatului solicitantul trebuie să depună următoarele documente:
-       cerere semnată şi datată, prin care se solicită eliberarea unui duplicat;
-       declaraţie pe proprie răspundere privind motivul eliberării duplicatului;
-       copia sau originalul anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei de traducător şi interpret.
            Termenul de eliberare a duplicatului este 30 de zile de la data la care toate actele necesare pentru eliberarea duplicatului sunt depuse la Ministerul Justiţiei.
_________________________________________________________________
 
          V. PROCEDURA DE RECTIFICARE A AUTORIZAŢIEI
         
În vederea rectificării autorizaţiei de traducător şi interpret ca urmare a unei erori materiale (când în autorizaţie s-au trecut, din eroare, alte date decât cele din act: scrierea greşită a numelui, a CNP-ului etc.), solicitantul va depune următoarele acte:
-       cerere semnată şi datată prin care se precizează obiectul solicitării;
-       autorizaţia de traducător şi interpret, în original.
Termenul de eliberare a autorizaţiei rectificate este 30 de zile de la data la care toate actele necesare sunt depuse la Ministerul Justiţiei.
_________________________________________________________________
 
          VI. PROCEDURA DE ÎNCETARE A CALITĂŢII DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET
 
Conform art. 6 din Legea nr. 178/1997: „(1) Autorizarea ca interpret şi traducător, dobândită în condiţiile prezentei legi, încetează în următoarele cazuri:
    a) la cerere;
    b) dacă cel în cauză nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 3;
    b^1) pentru lipsa sau restrângerea capacităţii de exerciţiu;
    c) în cazul în care a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni în legătură cu exerciţiul profesiei;
    d) pentru incapacitate profesională, sesizată în scris de beneficiar;
    e) pentru două refuzuri nejustificate, în termen de un an, de a presta serviciile solicitate;
    f) prin deces.
    (2) Existenţa cazurilor prevăzute la alin. (1) se verifică de Ministerul Justiţiei, se constată prin ordin al ministrului justiţiei şi se comunică persoanei în cauză, cu excepţia situaţiei prevăzute la lit. f)”.
             Aşadar, în cererea transmisă Ministerului Justiţiei se va solicita încetarea calităţii de traducător şi interpret autorizat, consecinţa acestei cereri fiind emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare a autorizării ca interpret şi traducător.
            În consecinţă, Ministerul Justiţiei poate dispune, prin ordin, încetarea calităţii de traducător şi interpret autorizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 178/1997 şi NU anularea, suspendarea sau „închiderea” acestei calităţi.
            Procedura suspendării nu este prevăzută de Legea nr. 178/1997, singura posibilitate fiind încetarea calităţii de traducător şi interpret autorizat.
_________________________________________________________________
 
VII. PROCEDURA REAUTORIZĂRII PERSOANELOR AUTORIZATE ANTERIOR DATEI DE 10.11.1997
 
            Persoanele autorizate anterior datei de 10.11.1997, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 178/1997 (persoane autorizate în temeiul Ordinului ministrului justiţiei nr. 233/C din 14 februarie 1996 pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995) au obligaţia ca, în temeiul art. 14 din lege, să se autorizeze pentru a desfăşura activităţi de traducere şi interpretare pentru entităţile enumerate la art. 1, fiind necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 3 din actul normativ menţionat.
            Persoanele care nu au solicitat autorizarea în temeiul noii legislaţii, în prezent nu mai figurează pe lista traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, întrucât autorizaţia acestora nu mai este valabilă.
            În vederea autorizării, solicitantul trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţiilor legale şi să depună actele necesare, menţionate la punctul I (Procedura autorizării traducătorilor şi interpreţilor – Acte necesare pentru autorizare).
            În consecinţă, dacă persoanele menţionate mai sus (persoanele autorizate anterior datei de 10.11.1997) doresc autorizarea, trebuie să îndeplinească procedura prevăzută la pct. I din prezenta adresă.
_________________________________________________________________
 
            VIII. PROCEDURA RECUNOAŞTERII CALIFICĂRII PROFESIONALE DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET AUTORIZAT
 
          Profesia de traducător şi interpret autorizat constituie activitate profesională reglementată în sensul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi al Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
          Ministerul Justiţiei este autoritatea competentă în recunoaşterea calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat.
          Astfel, Ministerul Justiţiei verifică actele doveditoare în susţinerea cererilor de recunoaştere a calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, eliberând în acest sens o adeverinţă prin care se recunoaşte calitatea de traducător şi interpret obţinută în statele membre UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene. Totodată, aceste persoane sunt luate în evidenţă de către Ministerul Justiţiei şi dacă este cazul, de tribunalul în circumscripţia căruia sunt stabiliţi.
             În vederea recunoaşterii certificatelor sau altor documente similare care atestă calitatea de interpret şi traducător autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă şi a luării în evidenţă, solicitantul va depune documentele prevăzute de dispoziţiile art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 178/1997, precum şi ale art. 5 alin. (8) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1054/C/2005 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997, după cum urmează:
  1. cerere, semnată şi datată, în care solicitantul va declara pe proprie răspundere dacă este stabilit în România sau dacă va presta ocazional/temporar activitatea de traducere şi interpretare în România. În cazul prestării temporare se va menţiona perioada de timp.
 
  1. fotocopia cărţii de identitate, a certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, dacă solicitantul este stabilit în România,  sau, după caz, fotocopia paşaportului, dacă solicitantul nu este stabilit în România, însă intenţionează să desfăşoare activitatea de traducere temporar sau ocazional;
 
  1. copia legalizată a documentului  (autorizaţie, certificat sau alte asemenea documente echivalente) prin care solicitantul a dobândit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar, eliberat de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, de origine ori de provenienţă, însoţită de traducerea legalizată în limba română a acestui document.
Copia legalizată, precum şi traducerea legalizată, se fac de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Copia legalizată, respectiv, traducerea legalizată a documentului original pot fi efectuate în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care copia legalizată, respectiv, traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acestora.
 
  1. documentul de atestare (în vederea recunoaşterii în alte state membre ale UE sau SEE sau Confederaţia Elveţiană) a calificării profesionale de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar (documentul original în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz, şi însoţit de traducerea legalizată în limba română a acestui document) eliberat de autoritatea competentă din statul membru care a conferit solicitantului calitatea de interpret şi traducător, în care se vor menţiona următoarele:
-       dacă profesia exercitată în statul care a acordat calificarea profesională de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar constituie profesie reglementată în statul respectiv;
-       actul/actele normative care reglementează profesia în statul care a emis actul de autorizare respectiv (prevăzut la pct. 3);
-       actul oficial (nr. actului, data emiterii, denumirea actului şi emitentul acestuia) în baza căruia solicitantul a dobândit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar (autorizaţie, certificat sau alt document similar);
-       durata de valabilitate a actului prin care s-a conferit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar;
-       dacă solicitantul exercită profesia şi în prezent, dacă există sau nu motive care împiedică pe solicitant să exercite profesia (spre exemplu, existenţa unei suspendări, la cerere sau aplicată ca sancţiune disciplinară).
Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.
 
N.B. Documentul prevăzut la pct. 4 este diferit de documentul prevăzut la pct. 3 şi se eliberează pe baza acestuia din urmă.
 
  1. originalul documentului (cazier judiciar sau alte asemenea documente echivalente) din care rezultă că solicitantul nu are antecedente penale, eliberat de autoritatea competentă din statul/statele al cărui/căror cetăţean este, precum şi de autoritatea competentă din statul pe teritoriul căruia domiciliază. Documentul (în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz) va fi însoţit de traducerea legalizată în limba română.
Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.
 
  1. originalul documentului din care rezultă că solicitantul este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, dovadă care se poate face cu un act medical eliberat în România sau cu un act medical (însoţit de traducerea legalizată în limba română) eliberat în statul al cărui cetăţean este sau pe teritoriul căruia domiciliază (în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz);
Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.
 
  1. chitanţă, în original, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 100 lei (RON), în temeiul art. 22 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Taxa judiciară de timbru se plăteşte în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii  administrativ-teritoriale în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Dacă solicitantul nu are nici domiciliul şi nici reşedinţa în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul Primăriei sectorului 5, Bucureşti. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina solicitantului.
N.B. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte în mod expres menţiunea “taxă judiciară de timbru”, indiferent dacă taxa se plăteşte la Primărie, la unităţi bancare, la CEC, la Trezoreria Statului sau la Poşta Română. Taxa poate fi plătită şi la aceste entităţi, însă numai în contul bugetului local al primăriei unde se află domiciliul sau reşedinţa solicitantului ori, după caz, Primăria Sectorului 5, Bucureşti.
În cazul în care plata se efectuează în sistem on-line, documentul cu care se face dovada plăţii trebuie să poarte semnătura şi ştampila unităţii bancare.
_________________________________________________________________
 
IX. PROCEDURA ATESTĂRII CALIFICĂRII PROFESIONALE DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET AUTORIZAT
 
          Ministerul Justiţiei este autoritatea competentă pentru atestarea calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat, obţinută în România, în vederea exercitării acesteia în statele membre UE, SEE, Confederaţia Elveţiană, eliberând în acest sens o adeverinţă solicitanţilor.
          Pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat în vederea exercitării acesteia în statele membre UE, SEE, Confederaţia Elveţiană, solicitantul va depune:
  1. o cerere, semnată şi datată, prin care să solicite eliberarea unei adeverinţe în acest sens, cu precizarea că este traducător şi interpret autorizat în România şi indicarea numărului autorizaţiei şi a anului emiterii acesteia;
  2. chitanţă, în original, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 100 lei (RON), în temeiul art. 22 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Taxa judiciară de timbru se plăteşte în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Dacă solicitantul nu are nici domiciliul şi nici reşedinţa în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul Primăriei sectorului 5, Bucureşti. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina solicitantului.
N.B. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte în mod expres menţiunea “taxă judiciară de timbru”, indiferent dacă taxa se plăteşte la Primărie, la unităţi bancare, la CEC, la Trezoreria Statului sau la Poşta Română. Taxa poate fi plătită şi la aceste entităţi, însă numai în contul bugetului local al primăriei unde se află domiciliul sau reşedinţa solicitantului ori, după caz, Primăria Sectorului 5, Bucureşti.
În cazul în care plata se efectuează în sistem on-line, documentul cu care se face dovada plăţii trebuie să poarte semnătura şi ştampila unităţii bancare.
_________________________________________________________________
 
X. DEPUNEREA ACTELOR
 
Solicitantul trebuie să depună, prin intermediul serviciilor poştale sau personal, la Registratura Ministerului Justiţiei, din Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5, actele      care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, conform procedurilor prevăzute la punctele de mai sus. Dosarul de autorizare, precum şi orice alte acte necesare pentru îndeplinirea procedurilor de mai sus pot fi transmise la Registratura Ministerului Justiţiei la adresa de mai sus şi prin intermediul serviciilor de curierat,          fără să fie necesară indicarea unei persoane de contact.
 
Programul de depunere a actelor la Registratura Ministerului Justiţiei este: Luni - Vineri, intervalul orar 9,30 - 12,00 şi 13 - 16.
 
Pentru informaţii suplimentare, se poate consulta site-ul Ministerului Justiţiei la      http://www.just.ro/Sections/Informatiiutile.
_________________________________________________________________
 
XI. COMUNICAREA REZULTATULUI DE CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI
 
Autorizaţia de traducător şi interpret, refuzul de autorizare, adresele prin care se   solicită acte în completare, duplicatele, autorizaţiile modificate sau rectificate, precum şi orice alte documente emise de Ministerul Justiţiei privind activitatea de traducător şi interpret se comunică solicitantului, cu numărul de înregistrare al cererii, prin intermediul Registraturii Generale a Ministerului Justiţiei cu scrisoare recomandată simplă (fără confirmare de primire) la adresa de domiciliu a acestuia. Aşadar, destinatarul se va adresa serviciilor poştale pentru a se informa cu privire la stadiul trimiterii poştale expediate de către Ministerul Justiţiei.
Pentru a se informa dacă a fost autorizat ca traducător şi interpret, solicitantul poate consulta, folosind criteriile de căutare existente, lista traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi de Ministerul Justiţiei, publicată pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la adresa:
_________________________________________________________________
 
XII. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
      PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII LA ORGANELE FISCALE
 
Din dispoziţiile legale rezultă că o persoană fizică, în scopul desfăşurării activităţii de traducător şi interpret autorizat în condiţiile Legii nr. 178/1997, se poate înregistra la organele financiar-fiscale ca persoană fizică autorizată (PFA).
Potrivit art. 6 alin. (7) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1054/2005, listele cuprinzând traducătorii şi interpreţii autorizaţi vor fi comunicate şi Ministerului Finanţelor Publice, în vederea impozitării persoanei fizice autorizate.
 
Pentru informaţii privind înregistrarea la organele financiar-fiscale, plata taxelor, impozitelor şi a altor sume datorate statului ca urmare a desfăşurării activităţii de traducător şi interpret autorizat, persoana autorizată se va adresa organelor financiar-fiscale, nu Ministerului Justiţiei.
Tipăreşte