Responsabilitate, Eficienţă, Integritate

NOILE CODURI

Sunteti aici: Sectiuni > Sistemul Judiciar în România > Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7

Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, aprobată prin Legea nr. 499/2004.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
 
   TITLUL I
  Regimul general al cadastrului
 
   CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale
 
   Art. 1. - Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar.
    Entităţile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcţia şi proprietarul.
    Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege parcela de teren, cu sau fără construcţii.
   Art. 2. - Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale: comună, oraş, municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări.
    Prin sistemul de cadastru general se realizează:
   a) identificarea, înregistrarea şi descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor şi a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
   b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
   c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de terenuri şi de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicităţii şi opozabilităţii drepturilor acestora faţă de terţi;
   d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor.
  Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului.
    În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizează oficii de cadastru, geodezie şi cartografie care vor funcţiona ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordonarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
    În subordinea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie se înfiinţează Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru, instituţie publică cu personalitate juridică.
    Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, a unităţilor din subordinea sa şi a Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru se aprobă de către Guvern în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
 
   Art. 4. - Ministerele, alte instituţii centrale de stat, regiile autonome şi alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protejate naturale şi construite, celor cu risc ridicat de calamităţi naturale ori supuse poluării şi degradării şi altele.
    Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tehnic şi economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi a datelor de bază din cadastrul general, privind suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul.
    Titularii cadastrelor prevăzute la alin. 1 execută, în funcţie de domeniul specific de activitate, lucrări geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice şi altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispoziţia Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie datele cerute pentru alcătuirea şi actualizarea cadastrului.
 
 
   CAPITOLUL II
  Organizarea activităţii de cadastru

   Art. 5. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie are următoarele atribuţii principale:
   a) organizează, conduce, îndrumă şi controlează executarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecţie, cadastru şi cartografie la nivelul întregii ţări;
   b) elaborează norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de specialitate conform progreselor ştiinţifice şi tehnice în domeniul cadastrului;
   c) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări tehnice de cadastru;
   d) organizează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi banca de date a sistemului unitar de cadastru;
   e) asigură, în condiţiile legii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
   f) avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice necesare uzului public;
   g) pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile legii, situaţii statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile;
   h) îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaţionale în domeniul său de activitate.
 
   Art. 6. - Oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie realizează, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, atribuţiile prevăzute la art. 5 lit. a), f) şi g) din prezenta lege.
    Recepţia lucrărilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate în condiţiile art. 5 lit. c), se realizează de către oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie.
    În cadrul oficiilor judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie se organizează şi funcţionează baza de date a cadastrului.
 
   Art. 7. - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii execută, cu mijloace proprii, lucrări de cadastru, geodezice, gravimetrice, topografice, fotogrammetrice şi cartografice necesare apărării ţării şi păstrării ordinii publice, precum şi altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
   Art. 8. - Datele geodezice şi cartografice interesând apărarea ţării şi ordinea publică se păstrează, după caz, de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
   Art. 9. - Finanţarea activităţii Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, a instituţiilor din subordinea sa şi a cadastrelor de specialitate ale ministerelor şi altor instituţii centrale de stat se asigură de la bugetul de stat. Finanţarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societăţilor comerciale şi altor persoane juridice se realizează prin mijloace financiare proprii.
 
 
   CAPITOLUL III
  Realizarea, întreţinerea şi avizarea lucrărilor de cadastru
 
   Art. 10. - Funcţia tehnică a cadastrului general se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pe destinaţii, categorii de folosinţă şi pe proprietari, precum şi ale construcţiilor.
    În cadrul funcţiei economice a cadastrului general se evidenţiază destinaţia, categoriile de folosinţă a parcelelor, precum şi elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
    Funcţia juridică a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin publicitatea imobiliară.
   Art. 11. - La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comună, oraş şi municipiu - lucrările tehnice de cadastru constau în:
   a) stabilirea, potrivit legii, şi marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unităţii administrativ-teritoriale respective; b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localităţilor, potrivit legii;
   c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; măsurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, specificându-se destinaţia, categoria de folosinţă şi proprietarul sau, după caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de construcţii, curţi, precum şi pentru terenurile cu alte destinaţii, situate în intravilan sau în extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinţă a terenurilor, încadrarea acestora pe zone în cadrul localităţii, respectiv pe clase de calitate;
   d) înregistrarea litigiilor de hotare, în cazul neînţelegerilor între proprietarii şi/sau posesorii învecinaţi;
   e) măsurători pentru realizarea şi actualizarea planurilor cadastrale.
    Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi limitele intravilanelor localităţilor se vor face, potrivit legii, de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie şi, după caz, delegatul direcţiei generale amenajarea teritoriului şi urbanism.
   Art. 12. - Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:
   a) registrul cadastral al parcelelor;
   b) indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;
   c) registrul cadastral al proprietarilor;
   d) registrul corpurilor de proprietate;
   e) fişa centralizatoare, partida cadastrală pe proprietari şi pe categorii de folosinţă;
   f) planul cadastral.
    Deţinătorii de bunuri imobile sunt obligaţi să permită accesul specialiştilor pentru executarea lucrărilor de cadastru, să admită, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi să asigure zonele de protecţie a acestora.
    Baza de date poate fi redactată şi arhivată şi sub formă de înregistrări, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor, cu efect juridic echivalent.
    Primarii localităţilor au obligaţia să asigure delegaţilor cadastrali birouri, spaţii de cazare contra cost, sprijin în angajarea sezonieră a personalului auxiliar pentru efectuarea măsurătorilor pe teren şi să înştiinţeze, prin afişare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile să permită accesul specialiştilor pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lămuriri privitoare la identificarea şi marcarea limitelor proprietăţilor. Dacă proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezintă, marcarea şi identificarea limitelor se pot face şi în lipsa acestora.
    După finalizarea lucrărilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, datele obţinute se prelucrează, se înregistrează în documentele tehnice ale cadastrului şi se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecărei parcele se aduc la cunoştinţă proprietarilor.
    Contestaţiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari în scris, în termen de 60 de zile de la comunicare, oficiului judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie. Cei nemulţumiţi de modul de soluţionare a contestaţiilor de către oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie pot face plângere la instanţa judecătorească competentă, conform legii.
   Art. 13. - Planul cadastral conţine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile şi construcţiile din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi municipii - şi se păstrează la oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie.
    Registrele şi planurile cadastrale vor sta la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidenţei privind publicitatea imobiliară. O copie a acestora se păstrează la biroul de carte funciară.
    Planurile şi registrele cadastrale se ţin la zi, în concordanţă cu situaţia de pe teren, în baza cererilor şi comunicărilor făcute potrivit legii, precum şi prin întreţinerea lucrărilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, când se va parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu administrativ şi se va confrunta conţinutul planurilor şi al registrelor cadastrale cu situaţia reală din teren şi se vor înregistra toate elementele modificatoare.
    Studiile pedologice necesare elaborării părţii economice a cadastrului de specialitate se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare a solului, actualizarea se poate face ori de câte ori este cazul.
    Actualizarea cadastrelor de specialitate prevăzute în prezenta lege se face conform specificului fiecărui domeniu în parte.
   Art. 14. - În cadrul funcţiei economice a cadastrului general se evidenţiază valoarea economică a bunurilor imobile, potrivit legii.
    Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi oficiile judeţene din subordinea sa, precum şi titularii cadastrelor de specialitate au obligaţia de a furniza organelor Ministerului Finanţelor evidenţele necesare impunerii contribuabililor.
   Art. 15. - Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hărţilor topografice se realizează de către unităţi specializate, sub coordonarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
   Art. 16. - În lucrările de cadastru general terenurile se împart din punct de vedere al destinaţiei şi al categoriei de folosinţă, conform prevederilor legale.
Art. 17. - Oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie este împuternicit să execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrări tehnice privind comasările, parcelările, schimburile de terenuri şi rectificările de hotar dintre unităţile administrativ-teritoriale, altele decât cele stabilite în competenţa oficiilor de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
    Operarea acestora în planurile şi registrele cadastrale se realizează de către oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie.
 
   Art. 18. - Unităţile de specialitate sau, după caz, agenţii economici care deţin sau execută, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile şi la lucrările de cadastru general sunt obligate să pună la dispoziţie gratuit oficiilor judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie copiile de pe acestea sau, după caz, planurile originale pe termen determinat.
   Art. 19. - Modul de avizare şi de recepţie a lucrărilor de cadastru general se stabileşte de către Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
 
   TITLUL II
  Publicitatea imobiliară
 
   CAPITOLUL I
  Evidenţa cadastral-juridică
Art. 20. - Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. Ea se efectuează de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor, pentru imobilele situate în raza teritorială de activitate a acestora.
    Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localităţi, aparţinând aceluiaşi proprietar, formează corpul de proprietate ce se înscrie în cartea funciară.
    Mai multe corpuri de proprietăţi, de pe teritoriul aceleiaşi localităţi, aparţinând unui proprietar, formează partida sa cadastrală ce se înscrie în aceeaşi carte funciară.
    Cărţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ţine de către biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială de activitate este situat bunul respectiv.
    Acest registru se întregeşte cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicând numărul cadastral al parcelelor şi numărul de ordine al cărţilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se vor păstra cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.
 
   Art. 21. - Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi:
   A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
   a) numărul de ordine şi cel cadastral al fiecărui imobil;
   b) suprafaţa terenului, categoria de folosinţă şi, după caz, construcţiile;
   c) amplasamentul şi vecinătăţile;
   d) valoarea impozabilă.
   B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
   a) numele proprietarului;
   b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
   c) strămutările proprietăţii;
   d) servituţile constituite în folosul imobilului;
   e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la proprietate;
   f) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute.
   C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini, care va cuprinde:
   a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
   b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;
   c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;
   d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.
    Datele din cartea funciară pot fi redate şi arhivate şi sub formă de înregistrări pe microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor. Acestea au aceleaşi efecte juridice şi forţă probatoare echivalentă cu înscrisurile în baza cărora au fost redate.
Art. 22. - Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
    Radierea înscrierii dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale se va face în temeiul actului care exprimă consimţământul titularului la stingerea lor, cu excepţia drepturilor care se sting la împlinirea termenului menţionat în înscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.
    Hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, sau, în cazuri anume prevăzute de lege, decizia autorităţii administrative va înlocui actul prevăzut la alin. 1 şi 2.
 
   Art. 23. - Modificarea conţinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale.
   Art. 24. - Înscrierea unui drept se poate efectua numai:
   a) împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută;
   b) împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.
   Art. 25. - Dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptăţit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive o dată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg şirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile.
   Art. 26. - Înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea face şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris, în măsura în care se dovedeşte că moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii.
   Art. 27. - Înscrierile în cartea funciară devin opozabile faţă de terţi de la data înregistrării cererii.
    Ordinea înregistrării cererii va determina rangul înscrierii.
   Art. 28. - Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de terţi, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege să dispună de ele.
    În aceleaşi condiţii sunt opozabile faţă de terţi şi drepturile reale dobândite de stat şi de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti.
   Art. 29. - Cel care a transmis sau a constituit, în folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat să predea înscrisul translativ sau constitutiv al dreptului, pentru înscrierea în cartea funciară, dacă acest înscris este în posesia sa şi este singurul exemplar doveditor, afară de cazul în care s-a procedat, din oficiu, la înscriere.
    În cazul în care cel obligat refuză predarea înscrisului, se va cere instanţei judecătoreşti să dispună înscrierea.
   Art. 30. - Dobânditorul anterior poate cere instanţei judecătoreşti să acorde înscrierii sale rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată la cererea unui terţ, care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului.
   Art. 31. - Înscrierea provizorie în cartea funciară se face în cazul dobândirii unor drepturi afectate de o condiţie suspensivă sau dacă hotărârea judecătorească pe care se întemeiază nu este definitivă şi irevocabilă.
   Art. 32. - Înscrierea provizorie devine opozabilă terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiţie şi în măsura justificării ei.
    Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea acesteia.
   Art. 33. - Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.
    Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.
   Art. 34. - Cuprinsul cărţilor funciare se consideră exact, în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost înscrisă în cartea funciară vreo acţiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă nu a cunoscut, pe altă cale, această inexactitate.
   Art. 35. - În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
    Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
   Art. 36. - Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:
   1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
   2. dreptul înscris a fost greşit calificat;
   3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
   4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.
   Art. 37. - Acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond, va fi imprescriptibilă.
    Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat, acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu excepţia cazului în care dreptul material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte.
   Art. 38. - Acţiunea în rectificare, întemeiată pe prevederile art. 36 pct. 1-4, îşi va produce efectele faţă de terţele persoane care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.
    Termenul va fi de 3 ani socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului a cărui rectificare se cere.
   Art. 39. - Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă.
    Dacă acţiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară, hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terţelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere.
   Art. 40. - Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de informare pentru terţe persoane.
   Art. 41. - Proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie înscrisă, arătând, în acest din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipotecă.
    Dacă se săvârşeşte înstrăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul înscrierii intenţiei.
   Art. 42. - Înscrierea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de două luni de la data înregistrării cererii.
    Anul, luna şi ziua în care înscrierea îşi pierde efectul vor fi arătate atât în înscriere, cât şi în încheierea care a ordonat-o.
   Art. 43. - Orice persoană interesată va putea cerceta cartea funciară şi celelalte evidenţe care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară, cu excepţia evidenţelor care privesc siguranţa naţională.
    La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cărţile funciare, cu plata taxelor legale.
    Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cărţii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
    Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacată va putea fi cerută de către instanţa judecătorească.
   Art. 44. - Corpul de proprietăţi constituit prin înscrierile în cartea funciară se va putea modifica prin alipiri, dacă mai multe parcele se unesc într-un singur corp sau dacă se adaugă o nouă parcelă la un corp de proprietate ori se măreşte întinderea unei parcele.
    De asemenea, corpul de proprietate se modifică şi prin dezlipiri, dacă se desparte o parcelă de un corp sau se micşorează întinderea unei parcele. Dezlipirea unei parcele sau a unei părţi dintr-o parcelă, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face împreună cu sarcinile care o grevează. Parcela care este grevată cu sarcini nu poate fi alipită la un alt corp de proprietate, ci va forma, în caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.
   Art. 45. - În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacă o parcelă trece dintr-o carte funciară în alta, sau reînscrieri, dacă, dezlipindu-se o parcelă, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciară ca un corp de proprietate de sine stătător sau ca o parcelă a unui alt corp de proprietate.
    Dacă se transcrie o parte din parcelă într-o altă carte funciară, restul se înscrie în vechea carte funciară, cu menţionarea noului număr şi a întinderii, iar dacă toate parcelele înscrise într-o carte funciară au fost transcrise, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi redeschisă pentru noi înscrieri.
   Art. 46. - În cazul proprietăţii imobiliare comune ori în indiviziune vor fi înscrişi în aceeaşi carte funciară toţi proprietarii. În ceea ce priveşte proprietatea indiviză, se va indica cota fiecărui coproprietar.
   Art. 47. - Dacă o construcţie face obiectul proprietăţii pe etaje sau pe apartamente, se va întocmi o carte funciară colectivă pentru întreaga construcţie şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare etaj sau apartament având proprietari diferiţi.
    Imobilul va fi indicat în cartea funciară colectivă cu un număr de parcele nefracţionat. În cărţile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indica cu un număr fracţionat, al cărui numărător va fi numărul de parcelă arătat în cartea funciară colectivă, iar numitorul va fi, după caz, numărul etajului sau al apartamentului.
    Înscrierile care privesc întreaga clădire se vor face în ambele cărţi funciare.
   Art. 48. - Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în registrul de publicitate special al unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate.
    Registrele de publicitate se ţin de către biroul de carte funciară al judecătoriei.
 
   CAPITOLUL II
  Procedura de înscriere în cartea funciară
 
   Art. 49. - Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la biroul de carte funciară al judecătoriei şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. Copia legalizată se va păstra în mapa biroului de carte funciară.
    În cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă.
    Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.
    Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou de carte funciară, drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile.
   Art. 50. - În cazul în care judecătorul de la biroul de carte funciară admite cererea, dispune înscrierea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii:
   a) cerinţele de validitate a actului juridic;
   b) are deplină putere doveditoare;
   c) indică numele părţilor;
   d) individualizează imobilul cu numărul de parcelă;
   e) este însoţit de o traducere legalizată, dacă nu este întocmită în limba română.
    Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului parcelei şi a cărţii funciare, precum şi a părţii cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea.
    În cazul în care identificarea cadastrală a parcelei nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite schiţe de plan vizate de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie.
 
 
   Art. 51. - Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneşte condiţiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia.
    Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi în cazul cererilor de radiere.
Art. 52. - Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 20 de zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data înregistrării cererii.
    Încheierea este supusă căilor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciară şi se înscrie în cartea funciară.
    În cazul în care se va declara şi recurs, cererea de înscriere respectivă se va comunica biroului de carte funciară pentru înscriere.
    Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului de carte funciară, de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului.
 
   Art. 53. - Înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.
    Prevederile art. 52 se vor aplica în mod corespunzător.
   Art. 54. - În cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară, precum şi în cazul în care o carte funciară a fost distrusă, pierdută ori a devenit nefolosibilă, în total sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea şi reconstituirea, după caz, se vor face de către judecătorul de la biroul de carte funciară, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaţi, pe baza unei încheieri. În acest scop se vor folosi toate înscrisurile privitoare la imobilele în cauză pentru identificarea parcelelor şi a suprafeţelor, precum şi situaţia dreptului de proprietate, schiţa de plan, constatări la faţa locului sau, după caz, înregistrările după microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
    Încheierea poate fi atacată, după caz, în condiţiile art. 52 alin. 2.
   Art. 55. - Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivată, de către judecătorul de la biroul de carte funciară, la cerere sau din oficiu, cu sau fără citarea părţilor. Această încheiere se va comunica părţii care nu a fost prezentă.
    În acest caz se vor aplica, prin asemănare, dispoziţiile art. 38-40.
   Art. 56. - Notarul public care a întocmit un act prin care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat să ceară, din oficiu, înscrierea în cartea funciară. În acest scop, va trimite cererea de înscriere a acestui act, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu a doua zi, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază de activitate se află imobilul, în afară de cazul în care partea interesată şi-a rezervat dreptul de a face diligenţele necesare pentru înscriere.
    Instanţa judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază de activitate se află imobilul.
    Instanţa judecătorească nu va trece la dezbaterea în fond a acţiunii privind desfiinţarea actului juridic supus înscrierii, dacă acesta nu a fost înscris, în prealabil, pentru informare, în cartea funciară.
   Art. 57. - Ministerul Justiţiei organizează, coordonează şi controlează activitatea de publicitate a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, printr-un compartiment de specialitate.
 
 
 
   TITLUL III
  Dispoziţii tranzitorii, sancţiuni şi dispoziţii finale
 
   CAPITOLUL I
  Dispoziţii tranzitorii
 
   Art. 58. - Înscrierile făcute în conformitate cu actele normative în vigoare în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, în cărţile funciare şi în cărţile de publicitate funciară, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor produce şi după această dată efectele prevăzute, cu excepţia cazurilor în care drepturile de proprietate şi celelalte drepturi reale au fost afectate în orice mod prin efectul legii.
    Toate documentele de evidenţă şi publicitate imobiliară se preiau şi se conservă de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor în a căror rază de activitate se află imobilele, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    Executarea silită imobiliară va urma dispoziţiile Codului de procedură civilă şi pentru actele de executare începute potrivit Legii LX din anul 1881, cu modificările aduse prin Legea nr. 54 din anul 1912.
   Art. 59. - Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, după caz, neînscris în cartea funciară, îşi produce efectele la data înscrierii în cartea funciară, potrivit regimului juridic la data încheierii lui. Actul sub semnătură privată, valabil încheiat, va fi luat în considerare, dacă are data certă anterioară intrării în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 60. - Acţiunile introduse în temeiul art. 22, 23, 27, 28 şi 34-40 din Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate. Hotărârile judecătoreşti definitive, prin care s-au admis aceste acţiuni, vor fi înscrise în cartea funciară.
 
   Art. 61. - Actele şi faptele juridice privind terenurile şi construcţiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general se vor înscrie cu caracter nedefinitiv, în câte o carte funciară, urmând ca înscrierea definitivă să fie efectuată la punerea în aplicare a cadastrului general şi pe acel teritoriu. În aceleaşi condiţii se vor înscrie şi titlurile de proprietate emise în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea de înscriere se va ataşa schiţa de plan a terenului sau a construcţiei la care se referă înscrierea, întocmită de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie. Schiţa de plan va cuprinde configuraţia parcelelor de teren sau a construcţiilor, suprafeţele, categoriile de folosinţă, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data întocmirii şi numele celui care a întocmit schiţa.
    Măsurătorile cadastrale efectuate în cadrul acţiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi evidenţiate ca atare în documentele cadastrale şi în titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, dacă acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de către Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
    Lucrările tehnice de cadastru vor sta la baza eliberării titlurilor de proprietate, emise în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-au fost întocmite şi înmânate.
   Art. 62. - Modul de înscriere în evidenţele cadastrale a bunurilor imobile aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii se va stabili de către Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, împreună cu aceste organe.
   Art. 63. - Dacă se constată unele diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală din teren, rezultată din măsurătorile executate pentru întocmirea cadastrului general, consiliile locale vor înştiinţa pe proprietarii interesaţi.
    Plusurile şi minusurile de teren de pe aceeaşi unitate administrativ-teritorială se compensează între proprietarii în cauză.
    Plusurile şi minusurile de teren se stabilesc de către persoanele autorizate care efectuează măsurătorile şi se comunică celor în cauză şi primarilor.
   Art. 64. - Orice neînţelegeri cu privire la identificarea şi măsurarea parcelelor de teren, precum şi cu privire la proprietarii acestora, se vor soluţiona de către instanţele judecătoreşti.
Art. 65. - Ministerul Justiţiei va întocmi, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor.
 
   CAPITOLUL II
  Sancţiuni
 
   Art. 66. - Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
   a) folosirea, în documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau construcţii decât cele înscrise în documentele cadastrului;
   b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice şi fotogrammetrice;
   c) refuzul de a pune la dispoziţia organelor cadastrale a bazei topografice şi a altor date, precum şi a documentelor necesare lucrărilor de cadastru de către cei care le deţin, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Protecţie şi Pază;
   d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fără avizul Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi al ministerelor interesate, care execută lucrări de cadastru de specialitate.
    Faptele prevăzute la lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevăzute la lit. c) şi d) cu amendă de la 750.000 la 1.500.000 lei.
    Amenzile se aplică persoanelor fizice şi juridice.
   Art. 67. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal încheiat de persoane împuternicite de ministerele care execută astfel de lucrări, de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie sau de primari, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.
    Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
    Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment şi a semnalelor geodezice din reţeaua naţională, amplasate pe sol sau pe clădiri, sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracţiune de distrugere şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
    De asemenea, constituie infracţiune de tulburare de posesie şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zonă a căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabi
 
 
   CAPITOLUL III
  Dispoziţii finale
 
   Art. 68. - În termen de 90 de zile de la data definitivării lucrărilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritorială - comună, oraş sau municipiu -, oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie va transmite birourilor de carte funciară ale judecătoriilor evidenţa privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecărei localităţi din circumscripţia acestora, în vederea întocmirii cărţilor funciare ale imobilelor.
    Oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie şi birourile de carte funciară de pe lângă judecătorii realizează, păstrează şi asigură conservarea copiilor de siguranţă de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliară, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.
   Art. 69. - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului se reorganizează în Institutul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol, ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
    Oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului judeţene şi al municipiului Bucureşti se reorganizează în oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
    Modul de organizare şi de funcţionare şi atribuţiile instituţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2, precum şi nivelul de salarizare şi statutul personalului acestora se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    Patrimoniul, personalul şi resursele materiale necesare instituţiilor prevăzute la art. 3, 21 şi 68 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în raport cu atribuţiile ce revin fiecăruia.
 
Art. 70. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, împreună cu ministerele care răspund de cadastrele de specialitate, şi Ministerul Justiţiei vor stabili, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenţa cadastrală tehnică, economică şi juridică, înscrierea actelor şi faptelor juridice referitoare la imobile.
    Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura instituţiilor şi birourilor de carte funciară, prevăzute în prezenta lege, spaţiile necesare desfăşurării activităţii acestora.
Art. 71. - Informaţiile din cadastrul general şi publicitatea imobiliară, precum şi din cadastrele de specialitate reprezintă bun proprietate publică a statului şi sunt accesibile, contra cost, persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia cazurilor privind siguranţa naţională sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor legale.
    Sistemul informaţional al cadastrului şi publicităţii imobiliare se va integra în Sistemul Naţional de Informatizare al României.

   Art. 72. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
    La data finalizării lucrărilor cadastrale şi a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unui judeţ îşi încetează aplicabilitatea, pentru judeţul respectiv, următoarele dispoziţii legale:
   - art. 1.801, 1.802 şi 1.816-1.823 din Codul civil;
   - art. 710-720 din Codul de procedură civilă, cu excepţia prevederilor referitoare la amanet;
   - Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;
   - Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărţi de publicitate funciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificările ulterioare;
   - Decretul nr. 2.142 din 12 iunie 1930 pentru funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri;
   - Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare.
    După definitivarea cadastrului la nivelul întregii ţări, se abrogă:
   - art. 1.801, 1.802 şi 1.816-1.823 din Codul civil;
   - art. 710-720 din Codul de procedură civilă, cu excepţia prevederilor referitoare la amanet;
   - Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare:
   - Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărţi de publicitate funciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificările ulterioare;
   - Decretul nr. 2142 din 12 iunie 1938 pentru funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri;
   - Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare.
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
   - art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29 octombrie 1974, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974, cu modificările ulterioare;
   - anexa nr. 1 la Decretul nr. 146/1985 privind înfiinţarea colectivelor de lucrări cadastrale;
   - Decretul nr. 305 din 15 septembrie 1971 privind activitatea geodezică, topofotogrammetrică şi cartografică, precum şi procurarea, deţinerea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din această activitate, publicat în Buletinul Oficial nr. 111 din 26 septembrie 1971;
   - orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
 
 
 
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
 
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
 
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
 
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU
 
    Bucureşti, 13 martie 1996.
    Nr. 7.

Tipăreşte