Responsabilitate, Eficienţă, Integritate

NOILE CODURI

Sunteti aici: Sectiuni > Sistemul Judiciar în România > Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995
                     ORDIN   Nr. 710/C din 5 iulie 1995
pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995
EMITENT:      MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 176 din 8 august 1995
 
    Ministrul justiţiei,
    în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei,
    având în vedere dispoziţiile art. 107 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995,
    emite următorul ordin:
    ART. 1
    Se adoptă Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995, cuprinsă în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    Direcţiile de specialitate din Ministerul Justiţiei şi preşedinţii curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai judecătoriilor, precum şi notariatele de stat care se desfiinţează vor lua măsuri de executare a dispoziţiilor prevăzute în regulament.
    ART. 3
    Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României.
 
                    Ministrul justiţiei,
                    Gavril Iosif Chiuzbaian
 
    ANEXA 1
                         REGULAMENT
de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995
 
    CAP. 1
    Exercitarea funcţiei de notar public
 
    Secţiunea I
    Numirea notarului public, constituirea şi înregistrarea birourilor notariale
    ART. 1
    (1) Notarii publici îşi exercită activitatea în cadrul unor birouri notariale individuale sau prin asociere, în baza unui contract de societate civilă.
    (2) În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri notariale.
    (3) Competenta notarială a notarului public se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul sau, cu excepţia municipiului Bucureşti, unde sunt aplicabile prevederile art. 114 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, denumită în continuare, lege.
    ART. 2
    (1) Numărul notarilor publici şi al birourilor notariale din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiului Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, în funcţie de cerinţele locale rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul solicitărilor publicului.
    (2) Ministrul justiţiei va proceda la actualizarea numărului notarilor publici şi al birourilor notariale în fiecare an, de regula în primul trimestru, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică notarilor publici cărora le-a încetat suspendarea exercitării funcţiei şi persoanelor care au cerut în condiţiile art. 105 alin. 1 din lege sa devină notari publici.
    ART. 3
    La numire pe locurile vacante de notari publici, au prioritate notarii stagiari care au promovat examenul de notar public, în ordinea mediilor şi a opţiunii acestora.
    ART. 4
    (1) Pe locurile de notari publici care mai rămân vacante, după acordarea priorităţilor prevăzute la art. 3, se pot numi după o prealabilă verificare a cunoştinţelor profesionale cei care au îndeplinit timp de 5 ani funcţiile juridice prevăzute la art. 16 lit. g) din lege. Locurile vacante şi data verificării cunoştinţelor profesionale se publica în Monitorul Oficial al României cu cel puţin 30 de zile mai înainte de aceasta data.
    (2) Cererile solicitanţilor, împreună cu documentaţia care sa ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 16 din lege, se depun la Camerele notarilor publici cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită şi publicata în Monitorul Oficial al României.
    (3) Verificarea cunoştinţelor se efectuează prin concurs organizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici de către o comisie formată din 2 notari publici cu o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea notarială, desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi un inspector general notarial desemnat de ministrul justiţiei.
    (4) Tematica pentru fiecare concurs se va stabili din domeniile prevăzute la art. 16 alin. (3) din prezentul regulament de către Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, împreună cu compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţie.
    (5) Media minima de promovare este 7,00, fără a putea fi mai mica de 5,00 la oricare dintre disciplinele de concurs.
    ART. 5
    (1) Comisia va întocmi un proces-verbal cu rezultatul concursului, care va fi înaintat spre validare Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    (2) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului sau de modul de desfăşurare a acestuia pot face contestaţie în termen de 10 zile de la data afişării rezultatelor la sediile Camerelor notarilor publici. Contestaţiile se depun la Camera notarilor publici şi se înaintează spre soluţionare Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    (3) În situaţia în care rezultatele concursului sunt invalidate, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici va dispune repetarea concursului stabilind şi data acestuia.
    (4) În cazul în care constată ca desfăşurarea concursului s-a făcut potrivit legii, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici îl validează şi înaintează Ministerului Justiţiei propunerile de numire a celor declaraţi reuşiţi.
    ART. 6
    (1) Propunerile de numire a notarilor publici se vor înainta Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, împreună cu documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 16 din lege:
    - cererea de numire în care solicitantul va declara pe propria răspundere ca are numai cetăţenia româna;
    - dovada domiciliului în România;
    - copii de pe actele de studii;
    - cazierul judiciar;
    - caracterizarea de la Colegiul director al Camerei notarilor publici în circumscripţia căreia urmează să-şi desfăşoare activitatea, cu privire la buna sa reputaţie;
    - certificat medical de sănătate, cu atestarea deplinei sale capacităţi psihice;
    - pentru notarul stagiar, dovada promovării examenului de notar public;
    - pentru cei care au susţinut concurs în condiţiile art. 4 din prezentul regulament, în afara dovezii privind exercitarea timp de 5 ani a uneia dintre funcţiile juridice prevăzute, se va prezenta şi dovada ca au fost declaraţi reuşiţi la concurs.
    ART. 7
    (1) Notarul public este numit prin ordin al ministrului justiţiei pe baza referatului întocmit de compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege.
    (2) În ordinul de numire se va specifica circumscripţia judecătoriei în care îşi va avea sediul biroul notarului public şi obligaţia acestuia ca în termen de 60 de zile, în condiţiile art. 18 alin. 1 din lege, să-şi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt notar public. Aceeaşi obligaţie revine şi notarului public care iese dintr-o asociaţie.
    (3) În vederea prelungirii termenului de 60 de zile prevăzut la alin. (2), notarului public va depune o cerere în care va indica motivele justificate care l-au împiedicat să-şi înregistreze biroul, confirmate de Colegiul director al Camerei notarilor publici, în decurs de cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. 1 din lege.
    ART. 8
    (1) Înregistrarea biroului notarial se face, la cererea notarului public într-un registru special ţinut potrivit art. 18 din lege, de primul-grefier al Curţii de apel, pe numele notarului public sau, după caz, al notarilor publici asociaţi.
    (2) În absenta primului-grefier, preşedintele Curţii de apel va desemna un alt grefier care sa efectueze înregistrarea.
    (3) La cererea de înregistrare se va ataşa ordinul de numire a notarului public, dovada existenţei sediului biroului notarial - prin act de proprietate, contract de închiriere sau alt act, confirmarea Colegiului director al Camerei notarilor publici, în cazul în care activitatea se desfăşoară în baza unui contract de societate civilă, precum şi cu privire la faptul ca biroul notarial dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii.
    (4) La înregistrarea biroului notarial, notarul public va prezenta specimenul de semnătura şi modelul sigiliului.
    (5) Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou notarial.
    (6) Primul-grefier va elibera în termen de 3 zile un certificat care atestă efectuarea înregistrării, pe care notarul public îl va prezenta de îndată Camerei notarilor publici, iar aceasta îl va comunica Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    ART. 9
    (1) Sigiliul notarului public cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de notar public, precum şi localitatea unde îşi are sediul biroul sau notarial. Modelul sigiliului este propus de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi aprobat de ministrul justiţiei.
    (2) Pierderea sau dispariţia sigiliului se înscrie în registrul special prevăzut în art. 8 alin. (1) din prezentul regulament, inregistrindu-se în termen de 5 zile modelul noului sigiliu, care va conţine elemente de diferenţiere fata de cel pierdut sau dispărut.
    ART. 10
    (1) În registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1) se vor înscrie şi următoarele operaţiuni:
    - modificări în modul de desfăşurare a activităţii în cadrul biroului notarial;
    - schimbarea sediului biroului notarial;
    - radierea biroului notarial;
    - înregistrarea şi radierea sediilor secundare, potrivit art. 115 din lege.
    (2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor înregistra la cerere, atasindu-se confirmarea Colegiului director al Camerei notarilor publici care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor.
    (3) Colegiul director al Camerei notarilor publici va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1), având obligaţia de a înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici despre toate înregistrările.
    ART. 11
   (1) Înainte de începerea activităţii notarul public va depune jurământul.
    (2) La depunerea jurământului se va încheia un proces-verbal semnat de notarul public şi de cei în fata cărora a fost depus, care se va păstra în evidenta Ministerului Justiţiei şi a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
 
    Secţiunea a II-a
    Notarii stagiari
    ART. 12
    (1) Numărul notarilor stagiari ce pot fi angajaţi în birourile notariale se stabileşte anual de Colegiul director al fiecărei Camere a notarilor publici.
    (2) Cererea de angajare va fi însoţită de dovezile corespunzătoare îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 16 lit. a)-f) din lege şi va fi avizată de Colegiul director al Camerei notarilor publici.
    (3) Angajarea notarului stagiar în cadrul unui birou notarial în care funcţionează mai multi notari publici asociaţi se va face de către notarul public împuternicit prin contractul de societate civilă.
    ART. 13
    (1) În perioada de stagiu, Camera notarilor publici va verifica semestrial stadiul de pregătire şi formare profesională a notarului stagiar, precum şi modul cum acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de notarul public.
    (2) Constatările verificărilor periodice şi măsurile luate se vor consemna în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei notarilor publici şi de notarul public la care îşi exercită activitatea notarul stagiar şi se vor aduce la cunoştinţa celui verificat.
    ART. 14
    (1) Uniunea Naţională a Notarilor Publici organizează anual examen de notar public pentru notarii stagiari care au împlinit efectiv 2 ani de activitate.
    (2) Data examenului se va stabili de preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici cu acordul ministrului justiţiei şi va fi comunicată Camerelor notarilor publici cu 45 de zile înainte de aceasta data, în vederea înştiinţării candidaţilor.
    (3) Uniunea Naţională a Notarilor Publici va înregistra cererile candidaţilor pentru susţinerea examenului de notar public, împreună cu rapoartele Camerelor notarilor publici, caracterizarile făcute de notarii publici, precum şi dovezile privind îndeplinirea condiţiilor de la art. 16 lit. a)-f) din lege.
    ART. 15
    (1) După efectuarea stagiului, notarul stagiar este obligat sa se prezinte la examenul de notar public.
    (2) Respingerea sau, după caz, neprezentarea notarului stagiar la două examene de notar public, consecutive, după efectuarea stagiului, atrage încetarea contractului sau de munca.
    ART. 16
    (1) Comisia de examinare va fi formată din:
    - un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, desemnat de preşedintele acestuia;
    - un inspector general notarial desemnat de ministrul justiţiei;
    - un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultăţile de drept din tara, desemnat de consiliul profesoral al facultăţii respective;
    - doi notari publici desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    (2) Comisia de examinare va fi prezidată de reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi va stabili subiectele şi condiţiile de examinare.
    (3) Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic şi practic din domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului internaţional privat, procedurii civile şi notariale, precum şi dreptului constituţional.
    (4) Media minima de promovare a examenului de notar public este de 7,00, fără a putea fi mai mica de 5,00 la oricare dintre disciplinele sus-menţionate.
    ART. 17
    Cel care a promovat examenul de notar public este numit în aceasta calitate de ministrul justiţiei şi îşi va putea începe activitatea în condiţiile arătate la art. 17 şi 18 din lege şi art. 8 şi 9 din prezentul regulament. Dovada existenţei sediului nu este necesară în cazul în care se asociază cu un notar public care are birou notarial individual.
 
    Secţiunea a III-a
    Încetarea şi suspendarea calităţii de notar public
    ART. 18
    (1) În toate cazurile de încetare a calităţii de notar public, în lipsa unui notar public asociat sau a unui alt notar public în aceeaşi circumscripţie teritorială, Colegiul director al Camerei notarilor publici poate delega un notar public pentru îndeplinirea activităţii notariale, în condiţiile statutului, până la numirea unui notar public.
    (2) Notarul public delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului notarial public căruia i-a încetat calitatea de notar public sau, în caz contrar, Colegiul director al Camerei notarilor publici va stabili, pe perioada delegării, un nou sediu pentru biroul notarial.
    (3) Se va proceda la inventarierea şi sigilarea arhivei notarului public care şi-a încetat activitatea de către o comisie formată din doi reprezentanţi desemnaţi de Colegiul director al Camerei notarilor publici. Dacă este posibila continuarea activităţii în acelaşi sediu, arhiva inventariată va fi preluată de notarul public delegat sau, după caz, numit, iar în caz contrar se va prelua şi se va preda de Colegiul director al Camerei notarilor publici unui alt notar public care va fi numit în acea circumscripţie.
    ART. 19
    (1) În vederea încetării calităţii de notar public, potrivit art. 23 lit. a) şi b) din lege, cererea se depune la Camera notarilor publici şi va fi înaintată prin Uniunea Naţională a Notarilor Publici ministrului justiţie, care o va soluţiona în cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia la Ministerul Justiţiei.
    (2) Până la soluţionarea cererii, notarul public îşi va continua activitatea.
    ART. 20
    Încetarea activităţii în cazurile prevăzute la art. 23 lit. c)-g) din lege se constată sau se dispune de ministrul justiţiei la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau/şi din oficiu în cazurile prevăzute la art. 23 lit. e) şi f) din lege.
    ART. 21
    (1) În aplicarea art. 25 din lege, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, la sesizarea Colegiului director al Camerei notarilor publici, va solicita ministrului justiţiei suspendarea exercitării funcţiei de notar public pentru cazurile prevăzute de art. 24 din lege, dispoziţiile art. 18 din prezentul regulament fiind aplicabile corespunzător.
    (2) Pe perioada suspendării calităţii de notar public, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, ministrul justiţiei va numi un notar public în condiţiile art. 3-5 din prezentul regulament.
    (3) Încetarea suspendării notarului public se dispune de ministrul justiţiei la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, dacă au dispărut cauzele care au determinat-o.
    ART. 22
    Suspendarea în caz de incapacitate temporară de munca se dispune de ministrul justiţiei la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, când aceasta depăşeşte o perioadă mai mare de 6 luni; dispoziţiile art. 18 din prezentul regulament se vor aplica în mod corespunzător.
 
    CAP. 2
    Drepturile, îndatoririle şi răspunderea disciplinară a notarului public
 
    Secţiunea I
    Drepturi şi îndatoriri
    ART. 23
    Sediul biroului notarial se stabileşte în localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa notarul public sau unul dintre notarii publici asociaţi.
    ART. 24
    (1) Răspunderea civilă a notarului public pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce-i revin este garantată prin Casa de asigurări constituită în condiţiile art. 29 din lege.
    (2) La începutul activităţii sale, notarul public devine membru al Casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, potrivit statutului propriu.
    ART. 25
    (1) Dacă într-o circumscripţie teritorială funcţionează un singur birou notarial şi notarul public se află în concediu de odihna sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui notar public asociat, Camera notarilor publici va delega un alt notar public pentru a asigura funcţionarea acestui birou notarial, afara de cazul în care notarul public titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, încunoştinţând în acest scop Camera notarilor publici.
    (2) În situaţia în care în circumscripţia teritorială funcţionează mai multe birouri notariale, pentru cazurile arătate la alin. (1), Camera notarilor publici va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou notarial din aceeaşi circumscripţie teritorială.
    ART. 26
    (1) În cazul în care notarul public nu-şi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni din motive temeinice, apreciate ca atare de Camera notarilor publici, în absenta unui notar public asociat, pentru asigurarea activităţii biroului notarial, acesta este obligat sa asigure substituirea sa printr-un alt notar public din aceeaşi circumscripţie teritorială sau preluarea activităţii sale de un notar public dintr-un alt birou notarial din aceeaşi circumscripţie teritorială, cu încunoştinţarea prealabilă a Camerei notarilor publici.
    (2) Dacă în circumscripţia teritorială nu funcţionează un alt birou notarial, se va proceda corespunzător dispoziţiilor de la art. 25 alin. (1) din prezentul regulament.
    ART. 27
    (1) Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial într-o localitate din alta circumscripţie teritorială în limita numărului notarilor publici şi al birourilor notariale din acea circumscripţie.
    (2) Cererea va fi avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi aprobată de ministrul justiţiei în condiţiile art. 7 din prezentul regulament.
    (3) Notarul public a cărui cerere de mutare a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare potrivit prevederilor art. 8 din prezentul regulament; cu privire la arhiva sunt aplicabile dispoziţiile art. 18 alin. (3) din prezentul regulament.
    ART. 28
    (1) Notarul public are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată.
    (2) La stabilirea onorariilor prevăzute de art. 28 lit. c) din lege, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici va avea în vedere, pentru actele notariale prevăzute de lege în competenta exclusivă a notarului public, tarife în funcţie de complexitatea şi valoarea actului, iar pentru celelalte acte notariale şi consultaţii juridice, sume fixe minimale.
    (3) Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici propune ministrului justiţiei actualizarea onorariilor minimale, ori de câte ori o astfel de măsura se justifica.
    ART. 29
    (1) Obligaţia notarilor publici de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii, precum şi de a permite accesul la actele notariale ale altor persoane în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifica un drept sau un interes legitim.
    (2) Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul notarial.
    (3) Notarul public chemat ca martor în fata unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului, potrivit legii.
    (4) În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului notarial public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competenta, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate ca false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar, actul se va restitui.
    ART. 30
    (1) Prestigiul profesional al notarului public ii impune interdicţia de a-şi face reclama prin orice mijloace, afara de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenta şi sediul biroului notarial, programul de lucru şi conţinutul activităţii.
    (2) Uniunea Naţională a Notarilor Publici este îndreptăţită sa facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi notariale, evidenţiind utilitatea şi avantajele încheierii actelor prin notarii publici.
    (3) Prin Buletinul Notarilor Publici, la începutul fiecărui an, Uniunea Naţională a Notarilor Publici va publica lista notarilor publici şi a birourilor notariale în care aceştia funcţionează.
 
    Secţiunea a II-a
    Răspunderea disciplinară a notarului public
    ART. 31
    Pentru abaterile disciplinare prevăzute în art. 39 din lege, Colegiul director al Camerei notarilor publici exercită acţiunea disciplinară împotriva notarilor publici în termen de 60 de zile de la data când a luat cunoştinţa de existenta unei abateri, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii ei.
    ART. 32
    (1) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplina al Camerei notarilor publici format din 3 notari publici, desemnaţi potrivit statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    (2) În cazurile prevăzute de art. 40 din lege se efectuează obligatoriu o cercetare prealabilă de către Colegiul director al Camerei notarilor publici. În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, existenta vinovăţiei, cât şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apărării notarului public cercetat sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Notarul public cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării, sa solicite probe în apărare şi sa fie asistat de un alt notar public ori de un avocat.
    (3) Consiliul de disciplina citează pentru termenul de judecata Colegiul director al Camerei notarilor publici şi pe notarul public în cauza, căruia i se va aduce la cunoştinţa conţinutul dosarului.
    ART. 33
    Hotărârea Consiliului de disciplina se pronunţă cu majoritate de voturi şi se redactează în cel mult 15 zile, comunicându-se atât notarului public, cât şi Colegiului director al Camerei notarilor publici, în vederea exercitării dreptului de contestaţie la Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    ART. 34
    (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici soluţionează contestaţiile împotriva hotărârii Consiliului de disciplina cu citarea părţilor.
    (2) Decizia Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici se pronunţă cu majoritate de voturi, se redactează în termen de 15 zile de la pronunţare şi se comunică părţilor.
    ART. 35
    Sancţiunile disciplinare de suspendare din funcţie şi de excludere din profesie se pun în aplicare prin ordin al ministrului justiţiei.
 
    CAP. 3
    Biroul notarial şi evidenta activităţii notariale
 
    Secţiunea I
    Organizarea biroului notarial
    ART. 36
    (1) Notarul public va ţine lucrările de registratura, secretariat şi arhiva, precum şi o evidentă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul sau.
    (2) Biroul notarului public va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului notarial se va afişa numele notarului public sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.
    ART. 37
    În cazul în care, în cadrul biroului notarial funcţionează mai multi notari publici asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesiunea şi răspunde individual pentru activitatea sa.
    ART. 38
    (1) Pentru efectuarea lucrărilor din cadrul biroului notarial, notarul public poate încheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile cu colaboratori externi.
    (2) Traducerile se efectuează de persoane autorizate de Ministerul Justiţiei, în baza unui certificat de traducător eliberat potrivit dispoziţiilor legale sau a licenţei în litere - filologie, având specializarea în limba străină respectiva.
    (3) Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului notarial în care funcţionează mai multi notari publici asociaţi se vor face de notarul public împuternicit prin contractul de societate civilă.
    ART. 39
    (1) Biroul notarului public funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente, posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat.
    (2) În cazul în care biroul notarului public are un sediu secundar, în condiţiile art. 115 din lege, programul de funcţionare a acestuia va fi astfel stabilit, încât sa nu afecteze activitatea la sediul biroului notarial.
 
    Secţiunea a II-a
    Evidenţele biroului notarial
    ART. 40
    (1) Biroul notarului public ţine următoarele registre:
    a) registrul general;
    b) opisul registrului general;
    c) registrul de succesiuni;
    d) opisul succesiunilor;
    e) registru special de renunţări la succesiune;
    f) opisul renuntarilor la succesiune;
    g) registrul de termene succesorale;
    h) registru de depozite;
    i) registru de proteste;
    j) registru de consultaţii juridice notariale;
    k) registru de traduceri;
    l) registru de corespondenta.
    (2) Evidenţele de la alin. (1) se ţin separat în cazul organizării unui sediu secundar al biroului notarial.
    (3) Actele întocmite şi consultaţiile juridice notariale vor fi evidenţiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit.
    (4) Dacă în biroul notarial funcţionează mai multi notari publici asociaţi, în aceste registre vor fi evidenţiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui notar public, afara de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede ca registrele sus-menţionate sa fie ţinute separat pe fiecare notar public.
    (5) Notarul public ţine evidenta financiar-contabilă potrivit normelor proprii elaborate de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, în condiţiile legii.
    ART. 41
    (1) În registrul general se înregistrează toate lucrările notariale, cu excepţia celor privind procedura succesorală, primirile în depozit de înscrisuri, documente şi valori şi protestele. Fiecare lucrare va avea numărul ei de înregistrare, chiar dacă partea solicită eliberarea mai multor exemplare de pe înscrisul întocmit.
    (2) Înscrisurile autentice vor fi înregistrate distinct după obiectul lor, având şi un număr special de autentificare.
    (3) În cazul autentificării unui act înregistrat ca proiect sau ca urmare a reformării încheierii de respingere, se procedează la o nouă înregistrare.
    (4) Notarul public urmăreşte întocmirea evidenţei statistice a lucrărilor din acest registru general.
    ART. 42
    În opisul registrului general se trec numele şi prenumele tuturor părţilor ce figurează în actele întocmite, în ordine alfabetică. Legalizarile copiilor nu se opiseaza.
    ART. 43
    (1) În registrul de succesiuni se înregistrează dosarele succesorale.
    (2) Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale, dosarul succesoral se va întocmi numai după ce se va verifica din oficiu ca nu există un alt dosar format în cauza, la acelaşi birou notarial sau la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie teritorială. Neîntocmirea dosarului succesoral pentru acest motiv va fi adusă la cunoştinţa părţilor interesate direct sau prin corespondenta, după caz.
    (3) Poziţia din registrul succesoral se închide la eliberarea certificatului de moştenitor, la suspendarea dosarului sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale.
    (4) Repunerea pe rol a unei cauze succesorale se va face după o nouă înregistrare cu menţiunea corespunzătoare în coloana de observaţii la vechiul dosar.
    ART. 44
    (1) În opisul succesoral se trec numele şi prenumele autorului succesiunii şi numărul de înregistrare a dosarului.
    (2) Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri notariale, se va ţine şi un opis de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială, de biroul notarial desemnat de Colegiul director al Camerei notarilor publici.
    ART. 45
    (1) Registrul special de renunţări la succesiune şi opisul renuntarilor la succesiune se ţin de un singur birou notarial pentru întreaga circumscripţie teritorială a unei judecătorii în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu.
    (2) În situaţia arătată la art. 44 alin. (2), Colegiul director al Camerei notarilor publici desemnează ca acelaşi birou notarial, care ţine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, sa ţină şi registrele prevăzute la alin. (1).
    (3) În registrul de renunţări la succesiune se vor trece toate declaraţiile de renunţare, precum şi cele de acceptare sub beneficiu de inventar.
    (4) În opisul renuntarilor la succesiune se trec numele şi prenumele părţii care a renunţat la succesiune sau care a acceptat-o sub beneficiu de inventar.
    ART. 46
    (1) Registrul de termene succesorale evidenţiază şedinţele şi soluţiile în cazurile ce privesc procedura succesorală notarială.
    (2) Certificatele de moştenitor vor avea un număr menţionat în acest registru, în ordinea soluţionării cauzelor.
    (3) Celelalte soluţii privind suspendarea sau clasarea cauzelor succesorale se vor menţiona în registrul de termene succesorale.
    (4) La sfârşitul fiecărei luni secretarul biroului notarial înscrie în registrul de termene succesorale situaţia dosarelor existente pe rol, cele rezolvate, cu soluţiile date, taxele şi onorariile stabilite, precum şi cauzele rămase nesoluţionate.
    ART. 47
    (1) Registrul de depozite cuprinde menţiuni referitoare la înscrisurile, documentele şi valorile menţionate în procesul-verbal de inventariere a bunurilor succesorale pe care notarul public a încuviinţat sa le păstreze în biroul sau.
    (2) Depozitele neridicate la sfârşitul unui an se vor înregistra în anul următor cu taxa de timbru şi onorariul stabilit de notarul public.
    ART. 48
    În registrul de proteste se înregistrează zilnic şi în ordinea datei efectele de comerţ prestate cu efectuarea menţiunilor cerute de lege.
    ART. 49
    (1) În registrul de consultaţii juridice notariale se înregistrează toate consultaţiile juridice, iar în cazul celor scrise, se va păstra într-o mapa specială câte un exemplar al acestora.
    (2) În aceeaşi mapă se păstrează şi proiectele actelor juridice şi procesele-verbale încheiate în condiţiile art. 92 din lege.
    ART. 50
    Notarii publici care folosesc traducători angajaţi cu contract de munca vor ţine şi un registru de traduceri. În acest caz, traducerile se vor înregistra în acest registru şi nu se vor înscrie în registrul general.
    ART. 51
    În registrul de corespondenta se înscrie corespondenta oficială a notarului public, neînregistrată în alte registre.
    ART. 52
    (1) Înainte de utilizare, toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de notarul public, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagina a registrului.
    (2) La terminarea registrului sau anului calendaristic se va întocmi sub ultima înregistrare un proces-verbal de închidere.
    ART. 53
    (1) Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor.
    (2) Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta sa poată fi citit.
    ART. 54
    (1) În afara registrelor, la fiecare birou notarial se vor ţine mape cu actele întocmite.
    (2) Actele autentice se vor păstra în mape de câte 50 de acte împreună cu documentaţia necesară, iar celelalte acte se vor păstra în mape de câte 100 de acte.
    (3) La mapa cu certificate de moştenitor se va ataşa şi încheierea finală, care va fi întocmită în acest scop în dublu exemplar.
    ART. 55
    Notarul public răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului notarial în condiţiile şi termenele stabilite de dispoziţiile legale privind Fondul Arhivistic Naţional. Arhiva se află în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de notarul public.
    ART. 56
    Actele notariale, înregistrările şi evidenţele biroului notarial se întocmesc prin manuscriere sau la maşina de scris, putând fi redate şi arhivate pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
 
    CAP. 4
    Modul de îndeplinire a actelor notariale
 
    Secţiunea I
    Dispoziţii generale
    ART. 57
    (1) Actele notariale se întocmesc la cererea persoanelor care justifica un interes şi a autorităţilor competente, în cazurile prevăzute de lege.
    (2) Cererile pot fi făcute şi prin mandatar, avocat angajat sau prin reprezentant legal potrivit legii, afara de cazul când, prin dispoziţii speciale, se prevede altfel.
    (3) Cererile se înregistrează în ordinea primirii.
    (4) Dacă se refuză îndeplinirea actului notarial, notarul public redactează încheierea de respingere la stăruinţa părţilor interesate în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii.
    ART. 58
    (1) Identitatea părţilor se stabileşte în condiţiile art. 50 din lege, cu menţiunea numelui şi prenumelui persoanelor fizice sau a denumirii persoanei juridice.
    (2) Despre persoana juridică se va face menţiune expresă cu privire la data dobândirii capacităţii juridice şi calitatea reprezentantului îndreptăţit sa încheie actul în numele ei.
    (3) Identificarea detinutilor se face prin dovada înregistrării acestora în registrul penitenciarului şi atestarea comandantului locului de deţinere sau a persoanei cu aceasta atribuţie.
    ART. 59
    (1) Actul notarial se constată prin încheiere, notarul public apreciind dacă este necesară şi o rezoluţie de încuviinţare a efectuării lui. În acest ultim caz, rezoluţia se va pune pe cerere şi va cuprinde pe scurt datele esenţiale necesare încheierii.
    (2) În încheierea de constatare a întocmirii actului notarial în afara sediului biroului notarului public, se vor preciza împrejurarea şi motivele care au justificat întocmirea actului într-un anumit loc. Notarul public va aprecia dacă va fi însoţit la instrumentarea actului în afara sediului sau de un secretar delegat, caz în care şi acesta va semna încheierea.
    (3) Pentru actele notariale întocmite la sediul secundar se va face menţiune în încheiere, potrivit art. 49 lit. a) din lege.
    (4) Încheierile au numărul şi data înregistrării cererii, în afara de încheierile de autentificare, care au numai numărul de autentificare şi data acesteia.
    ART. 60
    (1) În cazul actelor supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare, notarul public este obligat, în baza art. 45 din lege, sa întreprindă de îndată în numele titularilor acestor drepturi, direct sau prin angajaţii săi, demersurile necesare la biroul de publicitate din circumscripţia sa şi sa înmâneze părţilor dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.
    (2) Dacă biroul de publicitate nu se află în circumscripţia sa, notarul public are obligaţia sa trimită de îndată la acel birou actele menţionate la alineatul precedent, cerind sa i se comunice modul de rezolvare, pe care îl va transmite părţilor interesate.
    (3) Se exceptează de la dispoziţiile alin. (1) şi (2) cazurile în care părţile interesate solicită în scris sa îndeplinească ele formalităţile de publicitate.
    ART. 61
    (1) Erorile materiale sau omisiunile vădite din actele notariale nu pot fi îndreptate sau completate în condiţiile art. 53 din lege, decât după prezentarea tuturor exemplarelor actului.
    (2) Nu sunt admise rectificări directe în cuprinsul actelor notariale cu privire la erori şi omisiuni, despre acestea făcându-se trimitere la încheierea de rectificare care va fi ataşată la toate exemplarele originale ale actului care a fost întocmit.
 
    Secţiunea a II-a
    Redactarea înscrisurilor
    ART. 62
    (1) Înscrisul se va redacta în atâtea exemplare originale cerute de părţi, plus unul pentru arhiva notarului public şi, după caz, unul pentru efectuarea lucrărilor de publicitate.
    (2) În cazul în care este necesară prezentarea unei documentaţii, aceasta se anexează la înscris.
    (3) Notarul public va viza toate anexele, menţionând în cuprinsul actului ca acestea fac parte integrantă din înscris.
    ART. 63
    Înscrisul alcătuit din mai multe file va fi cusut, capsat sau broşat, aplicându-se sigiliul şi semnătura notarului public pe marginile alăturate a doua file.
    ART. 64
    (1) Înscrisul va fi redactat citeţ şi fără ştersături. Menţiunile în cifre se vor preciza şi în litere.
    (2) Denumirea persoanelor juridice se va arăta fără prescurtări.
    (3) Spaţiile goale se vor bara cu linii.
    ART. 65
    Notarul public va verifica conţinutul înscrisurilor şi se va conforma, după caz, dispoziţiilor art. 6 din lege.
    Secţiunea a III-a
    Autentificarea înscrisurilor
    ART. 66
    Notarul public va menţiona pe cerere documentele necesare autentificării actului, precum şi modul cum au fost stabilite taxele de timbru şi onorariul.
    ART. 67
    În cazul în care se autentifica procuri pentru încheierea unor acte de vânzare-cumpărare, iar cumpărătorul sau soţul acestuia are el însuşi calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va pretinde părţilor sa înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv preţul.
    ART. 68
    Procurile folosite la autentificarea actelor rămân la dosar în original.
    ART. 69
    La autentificarea înscrisurilor cu caracter patrimonial încheiate de o persoană aflată în detenţie, notarul public va verifica dacă nu s-au luat măsuri de indisponibilizare cu privire la bunurile acelei persoane, ori dacă prin hotărârea definitiva de condamnare nu i s-a restrâns capacitatea.
    ART. 70
    (1) În actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare notarul public va verifica situaţia proprietăţii şi sarcinile bunului, cu excepţia arătată la art. 716 din Codul de procedura civilă. În acest scop notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului, şi, după caz, extrasul de carte funciară sau certificatul de sarcini, precum şi certificatul de evidenta fiscală cu valoarea de impozitare.
    (2) În cazul terenurilor, atestarea ca acestea se află în intravilan sau extravilan se va face prin dovezi eliberate de autorităţile administrative competente.
    ART. 71
    Notarul public este obligat ca, în cel mult 10 zile de la autentificarea unui înscris sau testament prin care se recunoaşte un copil din afara căsătoriei, sa comunice Oficiului de stare civilă de la locul naşterii copilului un exemplar al înscrisului sau, după caz, partea de testament în extras referitoare la recunoaştere.
 
    Secţiunea a IV-a
    Îndeplinirea procedurii succesorale notariale
    ART. 72
    La primirea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale notarul public va verifica dacă aceasta cuprinde toate datele necesare, şi anume: data decesului şi ultimul domiciliu al autorului succesiunii, numele, prenumele şi domiciliul succesibililor, bunurile succesorale şi eventualele datorii ale defunctului, indicând părţilor interesate sa o completeze.
    ART. 73
    Dovada decesului şi a ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces.
    ART. 74
    (1) Notarul public va dispune înregistrarea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale numai după ce secretarul biroului notarial va atesta în urma cercetării opisului succesoral ca nu s-a mai format alt dosar în aceeaşi cauza la biroul sau.
    (2) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri notariale, notarul public va verifica prin mijloacele de comunicare pe care le are la dispoziţie dacă în opisul de evidenta a procedurilor succesorale, ţinut potrivit art. 44 alin. (2) din prezentul regulament, nu s-a înregistrat un dosar succesoral în aceeaşi cauză la un alt birou notarial din aceeaşi circumscripţie.
    (3) Secretarul biroului notarial care ţine evidenta cauzelor succesorale pe circumscripţia teritorială va comunica de îndată rezultatul cercetării opisului de evidenta a procedurilor succesorale, iar în cazul în care nu s-a înregistrat aceeaşi cauză la un alt birou notarial, va elibera un certificat pe care îl va expedia notarului public care a cerut verificarea.
    (4) Notarii publici sunt obligaţi sa comunice de îndată cauzele înregistrate pentru a fi înscrise în opisul de evidenta a procedurilor succesorale.
    ART. 75
    (1) Secretarii consiliilor locale, în aplicarea art. 68 din lege, vor trimite sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care ţine opisul de evidenta a procedurilor succesorale.
    (2) Modul de repartizare a cauzelor succesorale sesizate potrivit alineatului precedent se stabileşte de Camera notarilor publici în mod periodic, pentru fiecare dintre notarii publici dintr-o circumscripţie teritorială, în raport cu data decesului autorului succesiunii.
    ART. 76
    (1) În inventar, cu privire la bunurile despre care se susţine ca sunt proprietatea altei persoane, se va menţiona motivul pentru care se aflau în deţinerea defunctului la data decesului, după cum se vor menţiona şi bunurile defunctului care se află în deţinerea unui terţ, precum şi motivele pentru care se găsesc la acesta.
    (2) În inventar se va scrie şi pasivul succesoral, în măsura în care acesta este cunoscut.
    (3) În cazuri urgente, la cererea oricărei persoane care justifica un interes, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face înainte de întocmirea inventarului, exceptindu-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el.
    (4) Notarul public poate numi în calitate de custode sau de curator pe unul dintre moştenitori.
    ART. 77
    (1) Încunoştinţarea moştenitorilor şi, după caz, a legatarilor despre deces şi măsurile de conservare se face de către notarul public prin scrisoare recomandată, recipisa poştală făcând dovada despre încunoştinţare.
    (2) În succesiunile care urmează sa fie declarate vacante, notarul public va lua măsurile corespunzătoare de conservare şi administrare prevăzute de art. 70-73 din lege şi va solicita autorităţii administrative competente desemnarea curatorului ce va fi numit în acest scop până la încheierea procedurii succesorale.
    ART. 78
    (1) Notarul public va cita în cauza persoanele cu vocaţie la moştenire şi, după caz, legatarii, în condiţiile art. 75 din lege, iar în caz de vacanta succesorală, autoritatea administraţiei locale competente.
    (2) Citarea moştenitorilor şi, după caz, a legatarilor nu este obligatorie dacă certificatul de moştenitor sau de legatar se întocmeşte la cerere în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în afara de cazurile în care notarul public o consideră necesară pentru anumite lămuriri.
    ART. 79
    În cadrul procedurii succesorale, notarul public va stabili, pe baza declaraţiilor părţilor, a martorilor şi a celorlalte documente prezentate, dacă succesorii au acceptat în termen, în mod expres sau tacit, moştenirea ori, după caz, legatul universal sau cu titlu universal.
    ART. 80
    (1) Declaraţiile de renunţare la succesiune sau de acceptare sub beneficiu de inventar se fac în fata notarului public şi se înscriu pentru opozabilitate în registrul special de renunţări la succesiune, prevăzut la art. 45 alin. (1) din prezentul regulament.
    (2) În cazul în care declaraţiile arătate la alin. (1) s-au dat la un alt birou notarial decât la cel la care se află registrul special de renunţări la succesiune, un exemplar al declaraţiilor va fi trimis de îndată la notarul public pentru înscriere în acel registru.
    (3) Biroul notarial la care se află registrul special de renunţări la succesiune va ţine şi o mapă cuprinzând declaraţiile înscrise.
    ART. 81
    (1) La prezentarea moştenitorilor sau, după caz, a legatarilor, notarul public le va lua declaraţie asupra numărului şi calităţii lor, precum şi asupra compunerii masei succesorale. Aceste declaraţii se consemnează în încheierea de dezbateri succesorale, care se semnează de către aceştia.
    (2) Totodată, notarul public va verifica dacă s-a înscris în registrul special de renunţări la succesiune vreo declaraţie de renunţare sau de acceptare sub beneficiu de inventar, cerind părţilor sa prezinte în acest scop un certificat eliberat de secretarul biroului notarial unde se ţine registrul special de renunţări la succesiune.
    ART. 82
    (1) În cursul procedurii succesorale notarul public întocmeşte o încheiere motivată pentru fiecare termen acordat în care va menţiona părţile şi martorii care s-au prezentat, înscrisurile depuse şi măsurile luate în vederea soluţionării cauzei.
    (2) Încheierea finală care constată îndeplinirea procedurii succesorale se redactează de îndată.
    ART. 83
    În cazul succesiunilor succesive care se dezbat deodată, se întocmeşte un singur certificat de moştenitor, stabilindu-se pentru fiecare dintre autorii succesiunii în mod corespunzător calitatea şi drepturile fiecărui moştenitor sau legatar, precum şi bunurile şi datoriile succesiunii.
    ART. 84
    Certificatul de moştenitor sau de legatar care cuprinde bunuri imobile se va comunica împreună cu cererea părţilor pentru a fi înscris în registrul de carte funciară al judecătoriei competente.
    ART. 85
    (1) În cazul eliberării unui certificat de executor testamentar, notarul public va constata în cuprinsul acestuia calitatea executorului testamentar şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor cu care a fost investit de către testator.
    (2) După eliberarea certificatului de executor testamentar, acesta va proceda în condiţiile Codului civil la predarea legatelor.
    ART. 86
    (1) Certificatul de moştenitor suplimentar se eliberează de notarul public care a eliberat primul certificat. Dacă acesta nu mai este în funcţie, se va elibera, la cerere, de oricare notar public din aceeaşi circumscripţie teritorială, solicitindu-se dosarul cauzei de la biroul notarial în arhiva căruia se află, făcându-se menţiunile corespunzătoare în registrele de succesiuni.
    (2) În toate cazurile de repunere pe rol a unui dosar succesoral notarul public va ataşa la dosarul nou înregistrat dosarul anterior.
    ART. 87
    (1) Erorile materiale în sensul legii cuprind greşeli evidente care rezultă din cuprinsul dosarului succesoral şi nu impietează asupra drepturilor şi calităţii moştenitorilor şi legatarilor.
    (2) În cazul în care unii dintre moştenitori sau legatari au ridicat certificatul de moştenitor sau de legatar, erorile se vor putea îndrepta numai după citarea acestora şi prezentarea tuturor certificatelor de moştenitor sau de legatar.
 
    Secţiunea a V-a
    Întocmirea altor proceduri notariale
    ART. 88
    (1) Pentru legalizarea semnăturii sau a specimenului de semnătura, partea se va prezenta personal la notarul public.
    (2) Exemplarele înscrisului vor fi prezentate nesemnate.
    (3) Pentru legalizarea sigiliului, acesta se va imprima, în fata notarului public, pe înscrisul prezentat în acest scop, pe care se va întocmi încheierea de legalizare.
    ART. 89
    În vederea certificării faptelor prevăzute la art. 91 lit. a) şi b) din lege, notarul public va identifica în condiţiile legii acea persoana şi va întocmi încheierea corespunzătoare în numărul de exemplare solicitat, plus unul pentru arhiva.
    ART. 90
    (1) Pentru certificarea faptului ca persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea, partea va depune fotografia de data recenta, în numărul de exemplare câte solicită sa fie certificate, plus una pentru arhiva. Identificarea persoanei se va face în condiţiile legii.
    (2) Încheierea de certificare se va întocmi într-un singur exemplar care va rămâne în arhiva notarului public, iar pe versoul fiecărei fotografii se va face următoarea menţiune semnată de notarul public: "ROMÂNIA. Biroul notarului public. Sediul ...... nr. ...../19... Persoana din fotografie este ........... identificată prin .... NOTAR PUBLIC, L.S.".
    ART. 91
    (1) Pentru certificarea faptului ca o persoană s-a prezentat în urma unei somaţii sau notificări la o anumită ora la sediul biroului notarial, partea interesată va depune duplicatul somaţiei, împreună cu procesul-verbal de înmânare întocmit de autoritatea competenta.
    (2) Notarul public va verifica dacă înmânarea somaţiei s-a făcut în condiţiile legale, în caz contrar va cere repetarea procedurii de somare, în afara de cazul în care persoana somata se prezintă şi acoperă neregularităţile procedurii de chemare.
    (3) La ora indicată în somaţie, notarul public dispune sa se strige de 3 ori la intervale de 5 minute numele şi prenumele persoanei somate.
    (4) Declaraţia persoanei somate se va consemna în încheierea semnată de notarul public şi de părţile interesate. În cazul refuzului de a face declaraţia sau de a semna, precum şi în cazul de neprezentare a persoanei somate, se va face menţiunea corespunzătoare în încheiere.
    (5) Încheierea se va întocmi în numărul de exemplare solicitat de parte, plus unul pentru arhiva.
    ART. 92
    (1) În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare cerut de parte.
    (2) Un exemplar al copiei legalizate va fi reţinut la dosar.
    (3) Nu se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile care conţin corecturi, ştersături, adăugări, cuvinte tăiate sau alte particularităţi, dacă nu sunt confirmate prin semnătura şi sigiliul autorităţii care le-a întocmit sau, după caz, semnătura părţilor.
    ART. 93
    (1) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris în întregime, cât şi de pe părţi determinate ale acestuia, cu condiţia sa nu se denatureze înţelesul integral al înscrisului.
    (2) Pe copie şi în înscrierea de legalizare a acesteia se va face menţiunea corespunzătoare.
    ART. 94
    Dacă se eliberează o copie de pe un înscris sub semnătura privată, încheierea va cuprinde menţiunea ca înscrisul de pe care s-a eliberat copia este sub semnătura privată.
    ART. 95
    (1) Textul copiei ce urmează a fi legalizată trebuie înscris în continuare, fără spaţii libere, în afara de cazul în care pentru întocmirea copiei se folosesc imprimate tipizate sau fotocopii.
    (2) Pentru a se înlătura posibilitatea unor denaturari ulterioare în copiile legalizate, se va trece imediat după textul înscrisului ce se legalizează: "legalizarea pe verso" sau "urmează în continuare legalizarea".
    (3) Notarul public va viza fiecare fila a înscrisului prezentat pentru legalizare.
    ART. 96
    Încheierea de legalizare a copiei de pe un înscris întocmit într-o alta limba decât cea româna se semnează de notarul public care a făcut confruntarea - în cazul când cunoaşte acea limba. În cazul în care confruntarea se face de către traducător, încheierea va fi semnată de acesta în fata notarului public, în afara de cazul în care traducătorul are depus specimenul de semnătura la biroul notarial.
    ART. 97
    (1) Copia legalizată de pe un înscris pentru a carei colationare cu originalul se cere o pregătire de specialitate se va elibera pe baza colationarii de către un expert desemnat de notarul public, potrivit prevederilor legale privind expertiza contabilă şi expertiza tehnica.
    (2) Încheierea de legalizare se va semna de notarul public şi de expert.
    ART. 98
    Încheierea de legalizare de pe copiile ce se eliberează părţilor se va scrie, după caz, pe versoul înscrisului ce se legalizează, dacă acesta are o singură fila, sau în continuarea acestuia, în cazul în care textul este scris şi pe verso sau pe mai multe file în continuare. În cazul din urma, precum şi atunci când se foloseşte un adaos, pentru scrierea încheierii de legalizare, care nu ar putea fi cuprinsă în continuarea textului înscrisului trecut şi pe versoul filei, se va avea grija ca sigiliul sa fie neapărat aplicat, parte pe fila înscrisului şi parte pe adaosul folosit în condiţiile art. 63 din prezentul regulament.
    ART. 99
    Legalizarea copiilor de pe înscrisurile aflate în arhiva biroului notarial se face de secretarul acestuia în condiţiile art. 93 din lege, în baza rezoluţiei notarului public.
    ART. 100
    (1) Notarul public este autorizat sa efectueze traduceri cu respectarea condiţiilor arătate la art. 38 alin. (2) din prezentul regulament.
    (2) Ministrul justiţiei poate autoriza pe notarul public sa efectueze traduceri, dacă cunoaşte o limbă străină, iar aceasta este limba sa maternă.
    ART. 101
    În încheierea de legalizare a traducerii, notarul public autorizat va atesta exactitatea traducerii de pe acel înscris (autentic, în copie legalizată, cu semnătura legalizată, cu data certă sau sub semnătura privată, în extras, după caz), care a fost vizat în acest scop.
    ART. 102
    Traducătorul care efectuează traducerea va întocmi formula de certificare cu următorul cuprins: "Subsemnatul ..........., certific exactitatea traducerii cu textul înscrisului (autentic, în copie legalizată, cu semnătura legalizată, cu data certă sau sub semnătura privată, în extras, după caz) în limba ......... care a fost vizat de mine, TRADUCĂTOR ............".
    ART. 103
    (1) Legalizarea semnăturii traducătorului se face prin încheiere, potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. 4 din lege.
    (2) În cazul în care traducătorul are depus specimenul de semnătura la biroul notarial, încheierea de legalizare a semnăturii acestuia nu va mai face referire la faptul prezentării în persoana a traducătorului şi nici la constatarea îndeplinirii prevederilor de la art. 89 alin. 4 lit. c) din lege.
    ART. 104
    Încheierea prin care se constată îndeplinirea de către notarul stagiar a actelor notariale, prin delegarea unor atribuţii în condiţiile art. 21 lit. b), c) şi d) din lege, cuprinde semnătura notarului stagiar şi sigiliul notarului public care l-a delegat.
    ART. 105
    (1) La primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor, precum şi a valorilor, notarul public le va verifica cuprinsul, conformându-se art. 6 alin. 1 şi 2 din lege.
    (2) Încheierea de primire în depozit se întocmeşte în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhiva.
    (3) Restituirea înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în depozit, se face pe baza semnăturii părţilor, succesorilor sau, după caz, a reprezentanţilor acestora, în registrul de depozite.
    ART. 106
    Actul de protest al cambiei, biletului la ordin sau al cecului se întocmeşte la cererea beneficiarului de către notarul public, care are obligaţia de a-l înregistra zilnic în ordinea datei şi de a comunica în prima zi a fiecărei săptămâni Camerei de comerţ şi industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti tabelul protestelor întocmite în săptămână precedenta, în condiţiile prevăzute de legile speciale.
 
    CAP. 5
    Organele reprezentative ale notarilor publici şi controlul activităţii notariale
 
    Secţiunea I
    Organele reprezentative ale notarilor publici
    ART. 107
    (1) Organele reprezentative ale notarilor publici sunt, potrivit legii, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei Curţi de apel, Camera notarilor publici.
    (2) Aceste organe funcţionează în baza unui statut propriu, care după adoptare va fi comunicat ministrului justiţiei.
    ART. 108
    Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici va înainta ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea notarială desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.
    ART. 109
    (1) Evidenţele privind numărul notarilor publici, al notarilor stagiari, al birourilor notariale, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de notar public, înregistrarea şi radierea birourilor notariale sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau, după caz, Colegiul director al Camerei notarilor publici, va comunica, potrivit atribuţiilor ce le revin, datele şi documentele necesare îndeplinirii lucrărilor arătate la alin. (1).
 
    Secţiunea a II-a
    Controlul judecătoresc
    ART. 110
    Controlul judecătoresc al actelor notariale se realizează, potrivit art. 99 şi 100 din lege, pe calea acţiunii în anulare sau, în cazul refuzului îndeplinirii actului notarial, pe calea plângerii împotriva încheierii de respingere pronunţate de notarul public.
    ART. 111
    (1) Acţiunea în anulare se exercită de părţile interesate împotriva actului notarial la instanţa competenta potrivit legii.
    (2) Până la anulare în justiţie, actul notarial atacat se socoteşte valabil îndeplinit.
    ART. 112
    (1) Plângerea împotriva încheierii de respingere se înregistrează la biroul notarului public care a refuzat îndeplinirea actului notarial, iar acesta este obligat sa o înainteze de îndată judecătoriei cu dosarul cauzei.
    (2) Notarul public dintr-un birou notarial cu sediul în municipiul Bucureşti va înainta plângerea judecătoriei în circumscripţia căreia se află sediul acelui birou.
 
    Secţiunea a III-a
    Controlul profesional-administrativ
    ART. 113
    (1) Ministrul justiţiei exercită controlul activităţii notariale prin inspectori generali de specialitate notarială, potrivit legii, oricând consideră necesar.
    (2) Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a notarilor publici, ţinerea corecta a registrelor, conservarea arhivei, precum şi conduita notarului public în îndeplinirea atribuţiilor sale. În unele situaţii ce-i sunt sesizate, ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor notari publici din partea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau a Colegiului director al Camerei notarilor publici.
    (3) Abaterile disciplinare constatate în actele de control vor fi sesizate Colegiului director al Camerei notarilor publici pentru luarea măsurilor corespunzătoare sau, când este cazul, pentru exercitarea acţiunii disciplinare.
    (4) Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici va comunica ministrului justiţiei măsurile luate şi, după caz, modul de soluţionare a acţiunii disciplinare.
    ART. 114
    (1) Controlul efectuat de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor notarilor publici, desfăşurarea adunărilor notarilor publici, îndeplinirea atribuţiilor, în condiţiile statutare, de către Colegiul director al Camerei notarilor publici, modul de funcţionare a birourilor notariale, calitatea lucrărilor notariale, pregătirea notarilor stagiari, gestiunea financiar-contabilă a Camerelor şi birourilor notarilor publici, precum şi orice alte probleme, potrivit statutului.
    (2) Controlul se exercită anual la fiecare Camera a notarilor publici, iar la birourile notariale, atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    ART. 115
    (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici poate delega Colegiului director al Camerei notarilor publici sa efectueze controlul profesional-administrativ al notarilor publici din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa.
    (2) Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor notariale întocmite, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita notarului public în îndeplinirea atribuţiilor sale profesionale.
    ART. 116
    Notarul public verificat are dreptul sa facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control.
    ART. 117
    Actele de control efectuate de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau, după caz, de Colegiul director al Camerei notarilor publici se vor comunica şi compartimentului de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei.
    ART. 118
    Colegiul director al Camerei notarilor publici verifică sesizările părţilor împotriva notarilor publici în cel mult 30 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare, iar după caz, exercită acţiunea disciplinară, înştiinţând şi Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
 
    CAP. 6
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
 
    ART. 119
    (1) Ministrul justiţiei emite ordinul referitor la notarii de stat în funcţie, care au optat pentru calitatea de notar public cu cel puţin 15 zile înainte de împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut în art. 106 din lege.
    (2) După stabilirea numărului notarilor publici şi ai birourilor notariale, potrivit propunerilor Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, ministrul justiţiei emite ordine individuale de numire a notarilor publici în baza opţiunilor exprimate, cu precizarea circumscripţiilor judecătoriilor în care urmează să-şi stabilească sediile birourile notariale.
    (3) Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 109 din lege, notarii de stat care au optat pentru calitatea de notar public vor continua sa funcţioneze ca notari, în condiţiile prevăzute de Decretul nr. 377/1960 şi Regulamentul privind aplicarea dispoziţiilor acestui decret, aprobat prin H.C.M. nr. 1518/1960.
    (4) Notarii publici numiţi în condiţiile alin. (2) au obligaţia de a-şi înregistra birourile notariale potrivit dispoziţiilor art. 18 din lege.
    (5) Registrul de înregistrare a birourilor notariale se deschide de Curţile de apel după împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de art. 106 din lege.
    ART. 120
    (1) Numirea de notari publici, cu excepţia celor prevăzuţi de art. 105 alin. 1 din lege, se va putea face numai cu respectarea prevederilor art. 17 şi 18 din lege.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi notarilor de stat ce vor fi numiţi de ministrul justiţiei pe posturi vacante, în condiţiile Decretului nr. 377/1960, până la împlinirea termenului prevăzut de art. 109 din lege.
    ART. 121
    (1) Cu o zi înainte de împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de art. 106 din lege, notariatele de stat vor închide registrele de publicitate imobiliara şi mobiliară ţinute potrivit art. 710 şi următoarele din Codul de procedura civilă, cu menţiunea ca lucrările vor fi continuate în aceleaşi registre de judecătoriile în circumscripţia cărora îşi au sediul.
    (2) Mapele în care se păstrează actele transcrise, înscrise şi cele de amanet vor fi de asemenea închise, urmând ca judecătoriile sa formeze mape noi, în continuarea înregistrărilor.
    (3) Birourile de carte funciară vor închide în acelaşi mod numai registrul general de intrare.
    (4) Cartea funciară împreună cu arhiva, registrele, hărţile, dosarele de carte funciară şi scriptele de orice fel se preiau de către judecătoriile în circumscripţia cărora au funcţionat.
    ART. 122
    (1) Cererile pentru îndeplinirea operaţiunilor de publicitate mobiliară sau imobiliara introduse la notariatele de stat şi care nu au putut fi rezolvate până la data încetării competenţei lor vor fi transmise judecătoriilor care preiau aceste atribuţii.
    (2) După preluarea atribuţiilor de publicitate mobiliară şi imobiliara de către judecătorii şi până la începerea activităţii notarilor publici, actele întocmite de notarii de stat, supuse operaţiunilor de publicitate, vor fi trimise pentru efectuarea acestora judecătoriilor competente teritorial.
    (3) Judecătoriile vor elibera certificate de sarcini şi, după caz, extrase de carte funciară de pe registrele şi evidenţele preluate de la notariatele de stat, de la data trecerii în competenta lor a atribuţiilor de publicitate.
    ART. 123
    (1) Arhiva notariatelor de stat care îşi încetează activitatea se inventariază şi se preia de judecătoriile în circumscripţiile cărora au funcţionat până la data expirării termenului de 6 luni prevăzut în art. 109 din lege.
    (2) Inventarul se întocmeşte de o comisie formată din notarul şef, notarul şef adjunct, notarii delegaţi în acest scop şi secretarii unităţii notariale şi va cuprinde:
    - registrele notariatului de stat, care vor fi închise prin întocmirea unui proces-verbal privind numărul poziţiilor înscrise în cuprinsul lor, semnat de membrii comisiei;
    - dosarele notariale în ordinea indicatorului termenelor de păstrare aprobat de Ministerul Justiţiei; mapele şi dosarele vor avea filele cusute şi se va indica pe coperta numărul de înregistrare de la care se porneşte şi se sfârşeşte cuprinsul lor, menţionându-se actele constatate lipsa, sub certificarea membrilor comisiei.
    ART. 124
    Predarea şi preluarea lucrărilor arătate la art. 121 şi 123 alin. (1) din prezentul regulament se fac pe baza de proces-verbal semnat de notarul şef şi de conducătorii de carte funciară ori secretarii cu atribuţii de publicitate sau, după caz, de comisia formată potrivit art. 123 alin. (2), precum şi de preşedintele judecătoriei sau de înlocuitorul acestuia.
    ART. 125
    Predarea-primirea cauzelor succesorale nerezolvate se va face prin proces-verbal semnat de notarul şef al fostului notariat de stat, la care au fost pe rol, şi de notarul public competent teritorial, căruia i s-au repartizat spre soluţionare, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei notarilor publici. Părţile care figurează în aceste cauze vor fi instiintate de notarul public care le-a preluat.
    ART. 126
    (1) Pentru rezolvarea succesiunilor deschise anterior expirării termenului prevăzut de art. 109 din lege, judecătoriile vor atesta la cerere, dacă s-a eliberat un certificat de moştenitor în aceeaşi cauză, prin cercetarea arhivei preluate de la fostele notariate de stat.
    (2) În cazul succesiunilor a căror procedura a fost suspendată anterior expirării termenului prevăzut la alin. (1), judecătoriile au obligaţia sa transmită la cererea notarilor publici aceste dosare pentru reluarea procedurii succesorale.
    ART. 127
    Anexele nr. 1-29 ce conţin modelul registrului de înregistrare a birourilor notariale şi al certificatului eliberat în condiţiile art. 8 alin. (6) din prezentul regulament, modelele registrelor notariale, precum şi formularele de încheieri şi alte lucrări notariale fac parte integrantă din prezentul regulament şi vor fi comunicate celor interesaţi de către Ministerul Justiţiei.
 
                          ------------
Tipăreşte